Cheltuielile statului cresc, veniturile raman modeste. Romania cheltuieste 68% din buget pe salarii, pensii si ajutoare sociale

Profeanu Laura

25 Oct 2025

Spete pe acelasi subiect

Rectificarea bugetara din octombrie 2025 a confirmat o realitate anticipata de luni bune: cheltuielile publice continua sa creasca, chiar si in contextul inghetarii salariilor si pensiilor. In 2025, Romania a alocat suplimentar 0,8 miliarde lei pentru cheltuielile de personal si 8,2 miliarde lei pentru asistenta sociala, in timp ce veniturile bugetare au ramas la un nivel mult sub media europeana.

O tara cu venituri mici, dar cheltuieli mari

In prezent, Romania cheltuieste aproximativ 68% din totalul veniturilor bugetare pentru plata salariilor din sectorul public, pensii si ajutoare sociale. Raportat la PIB, veniturile bugetare sunt printre cele mai reduse din Uniunea Europeana - sub 35% din PIB - ceea ce face ca ponderea cheltuielilor sociale si salariale sa para disproportionat de mare.

Asistenta sociala: mult sub media UE

Conform datelor Eurostat, in 2023 Romania a alocat 12,8% din PIB pentru asistenta sociala, in timp ce media Uniunii Europene este de 19,2%. Chiar si dupa recalcularea pensiilor potrivit Legii nr. 360/2023, Romania ramane la coada clasamentului european in ceea ce priveste protectia sociala.

Cu toate acestea, presiunile asupra bugetului cresc. Plata dobanzilor la datoria publica (aproape 8% din totalul veniturilor) si cresterea cheltuielilor militare - care ar trebui sa ajunga la 5% din PIB conform angajamentelor NATO - reduc spatiul fiscal pentru alte domenii. Doar aceste patru capitole - personal, asistenta sociala, aparare si dobanzi - ar putea consuma peste 90% din veniturile statului.

Deficit mare, perspective restranse

Consiliul Fiscal atrage atentia ca extinderea alocarilor bugetare pentru aparare „va impune constrangeri suplimentare asupra bugetului”, subliniind nevoia de eficientizare si prioritizare a cheltuielilor. Totodata, institutia avertizeaza ca deficitul bugetar ar putea depasi 8% la finalul anului, in conditiile in care Romania ar trebui sa-l reduca sub 3% conform procedurii europene de deficit excesiv.

O posibila solutie ar fi reducerea evaziunii fiscale, in special a decalajului de colectare a TVA, estimat la peste 33%. Insa chiar si in acest scenariu optimist, resursele nu ar fi suficiente pentru a acoperi toate nevoile bugetare fara ajustari dureroase.

Ce se intampla cu salariile si pensiile?

Datele oficiale arata ca in primele opt luni din 2025 cheltuielile cu personalul au continuat sa creasca, desi salariile bugetarilor au fost inghetate. Explicatia tine de aplicarea etapizata a majorarilor aprobate in 2024. In termeni reali, insa, castigul salarial a crescut cu doar 5% fata de inceputul lui 2023 - un avans anulat aproape complet de inflatie.

In sectorul public, puterea de cumparare este in scadere, mai ales in Sanatate si Asistenta Sociala. Cadrele didactice raman singura categorie cu o crestere reala a veniturilor, ca urmare grevei din 2023. Pe de alta parte, limitarea sporurilor pentru conditii vatamatoare si plafonarea bonusurilor din fonduri europene au dus la scaderi efective in alte domenii.

Pensiile, amanate din nou

Legea nr. 360/2023 prevedea actualizarea anuala a valorii punctului de referinta cu rata inflatiei si jumatate din cresterea castigului salarial real. In realitate, aceasta actualizare va fi amanata doi ani consecutiv, ceea ce inseamna o pierdere de putere de cumparare pentru pensionari. In absenta unei noi indexari, valoarea pensiei reale va scadea pana in 2027.

Perspective pentru urmatorii ani

Prognozele Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza indica o scadere medie a castigului salarial real cu 18% pana in 2028, pe fondul inflatiei persistente si al lipsei de majorari salariale. In paralel, statul va trebui sa gestioneze presiunea dobanzilor, cresterea cheltuielilor cu apararea si nevoia de investitii publice.

In acest context, Consiliul Fiscal avertizeaza ca „procesul de corectie va fi dureros si are nevoie de stabilitate sociala si solidaritate”. Cu alte cuvinte, Romania trebuie sa se reformeze fara a-si pierde echilibrul intern.

Concluzie

Romania traverseaza o perioada in care ajustarile fiscale sunt inevitabile. Cheltuielile publice cresc mai repede decat veniturile, iar spatiul de manevra este aproape inexistent. Fiecare miliard suplimentar pentru salarii sau pensii trebuie echilibrat printr-o reducere a altor cheltuieli sau printr-o colectare eficienta a taxelor.

Pana la o reforma fiscala reala si la o crestere sustenabila a veniturilor bugetare, inghetarea salariilor si pensiilor ramane o masura de avarie, nu o strategie pe termen lung.

Studii de caz si articole despre cheltuieli