Decizia ICCJ 6/2026 schimba radical tratamentul sumelor negative de TVA: dreptul de reportare nu se prescrie
O decizie recenta a Inalta Curte de Casatie si Justitie are un impact major pentru contribuabilii care inregistreaza solduri negative de TVA si aleg sa le reporteze in deconturile de TVA aferente perioadelor fiscale urmatoare, in loc sa solicite rambursarea acestora.
Prin Decizia nr. 6/2026, publicata in Monitorul Oficial nr. 443 din 26 mai 2026, instanta suprema a stabilit ca dreptul persoanei impozabile de a reporta soldul sumei negative de TVA, nu este supus termenului general de prescriptie aplicabil creantelor fiscale.
Hotararea vine sa unifice o practica judiciara profund neunitara, in conditiile in care, pana acum, instantele pronuntasera solutii contradictorii in litigii fiscale privind reportarea TVA.
Ce a decis ICCJ
Instanta suprema a stabilit urmatoarele:
„Dreptul persoanei impozabile de a reporta soldul sumei negative a TVA in decontul de TVA aferent perioadelor fiscale ulterioare nu este prescriptibil.”
Decizia interpreteaza atat dispozitiile fostului Cod fiscal - Legea nr. 571/2003, cat si prevederile actualului Cod fiscal - Legea nr. 227/2015, respectiv art. 147 3 alin. (6) si art. 303 alin. (7).
In practica, acest lucru inseamna ca un contribuabil care a ales, in mod repetat, sa reporteze soldul negativ de TVA in deconturile urmatoare, nu poate pierde acest drept doar prin trecerea timpului, atata vreme cat isi mentine calitatea de persoana impozabila si continua mecanismul fiscal al reportarii.
De unde a pornit disputa
Problema a aparut deoarece legislatia fiscala reglementeaza explicit termenul de prescriptie pentru cererile de restituire sau rambursare a creantelor fiscale, insa nu contine o prevedere expresa privind prescriptia reportarii soldului negativ de TVA.
Astfel, in practica s-au format doua orientari:
-unele instante au apreciat ca reportarea este imprescriptibila, deoarece reprezinta doar continuarea mecanismului de regularizare a TVA;
-alte instante au apreciat ca, in realitate, reportarea urmareste recuperarea unei creante fiscale si, prin urmare, ar trebui sa fie supusa termenului general de prescriptie de 5 ani.
Recursul in interesul legii a fost formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Brasov, tocmai pentru a elimina aceste contradictii jurisprudentiale.
Diferenta de baza: reportare versus rambursare
Un aspect central al deciziei ICCJ este delimitarea clara intre doua mecanisme distincte:
-rambursarea TVA;
-reportarea soldului negativ de TVA.
In analiza sa, instanta suprema arata ca solicitarea rambursarii genereaza efectiv o creanta fiscala impotriva statului, fiind astfel supusa regulilor de prescriptie prevazute de Codul de procedura fiscala.
In schimb, reportarea soldului negativ nu reprezinta exercitarea unui drept de restituire, ci doar continuarea mecanismului de determinare a TVA de plata sau de recuperat in perioadele fiscale urmatoare. Aceasta distinctie a fost decisiva pentru solutia finala.
Rolul jurisprudentei CJUE
In motivarea deciziei, ICCJ acorda o importanta majora principiului neutralitatii TVA, consacrat constant in jurisprudenta Curtea de Justitie a Uniunii Europene.
Judecatorii au invocat inclusiv cauza C-680/23 - Modexel, din care rezulta ca o persoana impozabila isi poate exercita dreptul de reportare a excedentului de TVA pe intreaga durata a existentei sale fiscale.
ICCJ retine ca:
„Prescriptia opereaza exclusiv asupra dreptului persoanei impozabile de a solicita rambursarea soldului sumei negative de TVA.”
Totodata, instanta arata ca elementele relevante pentru mecanismul reportarii sunt reprezentate de continuitatea perioadelor fiscal si mentinerea calitatii de persoana impozabila, deci nu implinirea unui termen general de prescriptie.
Impactul pentru contribuabili
Decizia va avea efecte importante in special pentru:
-contribuabilii care au acumulat solduri negative de TVA si le-au reportat pe termen lung;
-societatile aflate in litigii fiscale privind TVA reportata;
-contribuabilii care s-au confruntat cu refuzuri ale organelor fiscale motivate de implinirea termenului de prescriptie;
-companiile cu investitii majore sau perioade lungi de preoperationalizare, unde TVA deductibila depaseste constant TVA colectata.
In egala masura, hotararea va influenta si controalele fiscale viitoare, deoarece organele fiscale nu vor mai putea sustine, in mod automat, ca simpla trecere a timpului stinge dreptul de reportare a soldului negativ de TVA.
Ce ramane totusi prescriptibil
Decizia ICCJ nu elimina termenul de prescriptie pentru toate drepturile legate de TVA.
Instanta face o delimitare foarte clara: prescriptia continua sa se aplice dreptului contribuabilului de a solicita efectiv rambursarea creantei fiscale.
Cu alte cuvinte, reportarea soldului negativ poate continua fara limitarea termenului de 5 ani, insa, atunci cand contribuabilul solicita rambursarea efectiva a TVA, intervin regulile generale de prescriptie prevazute de Codul de procedura fiscala.
O decizie cu impact sistemic
Decizia nr. 6/2026 are o relevanta care depaseste simpla problema tehnica a TVA. In esenta, ICCJ confirma ca mecanismul deducerii TVA trebuie interpretat in lumina principiului neutralitatii fiscale si a jurisprudentei europene, fara a introduce limitari care nu sunt prevazute expres de legislatia nationala sau unionala. Pentru mediul de afaceri, hotararea reprezinta un argument important in relatia cu autoritatile fiscale si ofera mai multa predictibilitate in administrarea soldurilor negative de TVA.
Cum vi s-a parut articolul?
Newsletter PortalCodulFiscal.ro
Ramai la curent cu toate solutiile propuse de specialisti.
Aboneaza-te ACUM la Newsletterul PortalCodulFiscal.ro si primesti cadou Raportul special "Modificari fiscale 2026"!
Un produs marca 