Economia verde: o piata de peste 5 trilioane de dolari si noul motor al cresterii globale

Tranzitia verde este adesea prezentata in cheia costurilor si a obligatiilor de conformare. Totusi, datele economice arata o realitate diferita: economia verde este unul dintre cele mai dinamice motoare de crestere la nivel global.

Potrivit raportului Already a Multi-Trillion-Dollar Market: CEO Guide to Growth in the Green Economy, elaborat sub egida Forumului Economic Mondial in colaborare cu Boston Consulting Group, piata globala a economiei verzi a depasit in 2024 pragul de 5 trilioane de dolari anual si este estimata sa ajunga la peste 7 trilioane de dolari pana in 2030.

O piata care creste mai rapid decat economia globala

Raportul arata ca economia verde este in prezent al doilea cel mai dinamic sector de crestere din lume, dupa tehnologie. In ultimul deceniu, capitalizarea companiilor din economia verde a crescut cu o rata medie anuala de 15%, depasind cu aproximativ 4 puncte procentuale ritmul indicelui S&P 500 .

In structura, aproximativ 78% din valoarea actuala a pietei este generata de activitati de mitigare (reducerea emisiilor), iar 22% din solutii de adaptare si rezilienta climatica . Domeniile dominante includ:

- transport si mobilitate electrica;

- energie regenerabila si optimizarea retelelor;

- materiale si cladiri eficiente energetic;

- solutii de captare si gestionare a carbonului;

- agricultura si utilizarea terenurilor;

- economie circulara si managementul deseurilor.

Interesant este ca piata solutiilor de adaptare - inclusiv materiale rezistente la inundatii, tehnologii de racire, solutii pentru gestionarea apei si sisteme de analiza climatica - devine tot mai relevanta inclusiv in economiile dezvoltate.

Mai mult de 50% din emisii pot fi reduse cu solutii deja competitive

Unul dintre cele mai importante mesaje ale raportului este ca peste 50% din emisiile globale pot fi reduse prin tehnologii deja cost-competitive sau aproape competitive, fara a necesita subventii masive.

Costurile pentru tehnologiile-cheie au scazut dramatic in ultimul deceniu:

- costul energiei solare fotovoltaice - redus cu aproximativ 90%;

- costul energiei eoliene offshore - redus cu circa 50%;

- costul bateriilor litiu-fier-fosfat - redus cu aproximativ 90% .

Aceste evolutii au permis electrificarea accelerata a transportului, cladirilor si industriei si au mutat economia verde din zona „viitorului” in cea a profitabilitatii actuale.

Tehnologiile de decarbonizare profunda: crestere inegala, dar strategica

In acelasi timp, raportul subliniaza ca tehnologiile necesare pentru sectoarele greu de decarbonizat (otel, ciment, transport maritim si aerian) - cum ar fi hidrogenul cu emisii reduse, captarea si stocarea carbonului (CCUS) sau biocombustibilii avansati - cresc mai lent si depind puternic de cadrul de reglementare .

Uniunea Europeana, prin instrumente precum Innovation Fund, Horizon Europe si schemele de tip contracte pentru diferenta (CfD), incearca sa accelereze aceste piete. Mesajul pentru mediul de afaceri este clar: oportunitatile exista, dar sunt profund dependente de politica publica si de arhitectura fiscala.

China - noul lider al economiei verzi

Un capitol important al raportului este dedicat rolului Chinei, care a devenit lider global in investitii, productie si inovare in domeniul tehnologiilor verzi. In 2024, China a investit aproximativ 659 miliarde dolari in energie curata, depasind semnificativ Europa (410 miliarde) si SUA (300 miliarde) .

De asemenea, China detine pozitii dominante in procesarea materiilor prime critice, productia de celule fotovoltaice si baterii, depunerea de brevete in domeniul energiei solare, stocarii energiei si vehiculelor electrice .

Aceasta realitate are implicatii majore pentru competitivitatea industriala a Europei si, implicit, pentru politicile fiscale si industriale nationale.

Companiile „verzi” performeaza mai bine

Din perspectiva financiara, datele sunt la fel de relevante. Analiza a peste 6.900 de companii listate la nivel global arata ca, in perioada 2020-2024, veniturile „verzi” au crescut in medie cu 12% anual, de doua ori mai rapid decat liniile conventionale de business .

In plus, companiile cu expunere pe venituri verzi, beneficiaza de un cost mediu ponderat al capitalului (WACC) mai redus, cu aproximativ 43 puncte de baza in medie, si obtin evaluari bursiere mai ridicate, reflectate in multipli de tip price-to-revenue sau EV/revenue superiori, ceea ce inseamna acces mai ieftin la finantare, capacitate mai mare de investitii si un avantaj competitiv structural.

Implicatii pentru Romania: din obligatie de conformare in oportunitate de crestere

Pentru Romania, economia verde nu ar trebui privita exclusiv prin prisma conformarii la CSRD, taxonomiei UE sau a obligatiilor de raportare ESG.

Raportul arata clar ca pietele verzi cresc structural, capitalul favorizeaza companiile cu expunere verde, adaptarea climatica devine o piata in sine si competitivitatea industriala va fi tot mai dependenta de electrificare, eficienta energetica si integrarea tehnologiilor curate.

Din perspectiva fiscala si bugetara, acest lucru ridica multe intrebari:

- Cum sunt utilizate instrumentele fiscale pentru a stimula investitiile in tehnologii verzi?

- In ce masura facilitatile fiscale, schemele de ajutor de stat si fondurile europene sunt corelate cu sectoarele cu crestere accelerata?

- Sunt companiile romanesti pregatite sa transforme raportarea ESG intr-un avantaj strategic, nu doar intr-o obligatie administrativa?

Concluzie

Economia verde nu mai este un pariu pe viitor. Este deja o piata de peste 5 trilioane de dolari, cu o proiectie de peste 7 trilioane pana in 2030 . Este al doilea cel mai dinamic sector global, dupa tehnologie, iar companiile care au facut miscari timpurii beneficiaza deja de crestere accelerata, capital mai ieftin si evaluari superioare. Pentru mediul de afaceri romanesc, miza este - pe langa conformarea la reglementarile europene - pozitionarea strategica intr-unul dintre cele mai mari cicluri de transformare economica din ultimele decenii.