Executarea silita: proiectul de modificare a Codului de procedura civila se intoarce in Parlament. Ce probleme ridica si ce urmeaza

Profeanu Laura

16 Ian 2026

Spete pe acelasi subiect

Un proiect legislativ care urmareste sa schimbe modul in care se aproba executarea silita pentru hotararile judecatoresti, a fost retrimis in Parlament pentru reexaminare. Initiativa propune ca, atunci cand o hotarare este executorie prin efectul legii, instanta sa admita executarea silita chiar in momentul pronuntarii. Scopul declarat al proiectului: fluidizarea activitatii instantelor si scurtarea duratei procedurilor.

Desi ideea generala a fost apreciata, forma adoptata la finalul anului trecut, trimisa la Presedintele Romaniei pentru promulgare la data de 29 decemebrie 2025, contine mai multe incoerente legislative, ceea ce a determinat presedintele Romaniei sa o retrimita Parlamentului.

Ce prevede proiectul de modificare a art. 666 Cod procedura civila

-hotararile judecatoresti care sunt executorii potrivit legii ar urma sa primeasca incuviintarea executarii silite direct de la instanta care le pronunta, simultan cu solutia pe fond;

-pentru toate celelalte titluri executorii - cele care nu sunt hotarari judecatoresti - procedura actuala ramane aplicabila, adica cererea se depune la instanta de executare, prin intermediul executorului;

-incheierile prin care se admite incuviintarea nu pot fi atacate, insa pot fi supuse controlului in cadrul contestatiei la executare.

Prin aceasta reglementare, initiatorii urmareau sa elimine etapa suplimentara necesara astazi chiar si in cazul unei hotarari care este deja executorie prin lege, etapa care presupune sesizarea unei alte instante pentru incuviintare.

De ce a fost trimis proiectul inapoi in Parlament

Presedintele nu respinge oportunitatea solutiei - accelerarea executarii este considerata utila, insa semnaleaza ca textele aprobate au probleme majore de tehnica legislativa. Printre aspectele criticate:

1. Lacune privind hotararile care devin executorii ulterior pronuntarii

In legislatia actuala, „titlu executoriu” nu inseamna doar hotararea executorie la pronuntare. Multe hotarari devin executorii dupa expirarea termenului de apel/recurs, dupa stabilirea unor conditii suplimentare prevazute de lege.

Textul votat de deputati trateaza explicit doar hotararile executorii imediat la pronuntare si titlurile executorii care nu sunt hotarari judecatoresti.

Pentru categoria intermediara - hotarari care devin executorii ulterior, proiectul nu prevede procedura aplicabila, omisiune importanta, fiind vorba de un volum mare de cauze in practica.

2. O formulare eronata in care rezulta ca executorul ar putea admite el insusi incuviintarea

Intr-un alineat (ramas din neatentie dintr-o versiune veche a proiectului) textul sugereaza ca executorul ar putea decide asupra incuviintarii, ceea ce contravine jurisprudentei Curtii Constitutionale. In urma modificarilor aduse in dezbateri, aceasta formulare a devenit lipsita de coerenta, dar a fost mentinuta eronat in forma finala adoptata in Camera deputatilor, la 23 decembrie 2025.

3. Un alineat fara obiect

Un alt alineat ramas in proiect se refera la o procedura care nu mai corespunde solutiilor legislative votate, fiind practic un aspect normativ fara aplicabilitate.

De ce este relevanta modificarea pentru sistemul judiciar

Contextul statistic arata clar presiunea exercitata asupra instantelor. Potrivit Raportului CSM privind starea justitiei pe anul 2023, instantele au gestionat peste 3,2 milioane de dosare in perioada 2022–2023; peste 50% dintre cauzele civile nou-inregistrate la judecatoriile din tara reprezinta dosare de incuviintare a executarii silite (aproximativ 539.000 cauze).

Aceasta etapa, desi necesara pentru protectia partilor, consuma resurse administrative si timp, chiar si atunci cand se solicita incuviintarea unei hotarari deja executorii prin lege. Din acest motiv, proiectul urmarea sa elimine un pas redundant si sa degreveze instantele de o activitate cu caracter preponderent formal.

Situatia actuala: procedura in vigoare ramane neschimbata

Pana la finalizarea reexaminarii si adoptarea unei forme consolidate, dispozitiile actuale ale art. 666 CPC continua sa se aplice integral. In prezent, incuviintarea executarii silite se solicita doar la instanta de executare, prin intermediul executorului judecatoresc; instanta analizeaza cererea in maximum 7 zile; incheierea de admitere nu poate fi atacata pe cale separata, iar cea de respingere poate fi atacata prin apel.

Proiectul va parcurge din nou procedura legislativa, incepand cu dezbaterile in Senat, urmand apoi un nou vot final in Camera Deputatilor si, daca va fi aprobat in forma corectata, va fi transmis din nou spre promulgare.

Concluzii

Initiativa de a eficientiza procedura de executare silita, cel putin in cazul hotararilor executorii prin lege, este una care raspunde atat nevoilor creditorilor, cat si necesitatii de a reduce presiunea asupra instantelor. Totusi, adoptarea rapida a unei modificari incomplete si necorelate ridica riscuri serioase de aplicare neunitara in practica. Reexaminarea solicitata poate reprezenta, in final, o oportunitate de clarificare si de constructie coerenta a unui text legal care sa ofere solutii reale, nu noi surse de litigii.

Studii de caz si articole despre executare silita