Facilitati fiscale noi pentru asigurarile de raspundere civila profesionala

Regimul fiscal aplicabil asigurarilor de raspundere civila profesionala ar putea suferi modificari, urmare unui proiect de lege depus la Senat, care propune ca primele platite de salariati in nume propriu pentru acoperirea riscurilor profesionale sa fie tratate diferit fata de regulile actuale, atat prin exceptarea lor de la impozitul pe venit, cat si prin includerea lor intr-o noua categorie de deduceri personale. Initiatorii considera ca aceste schimbari ar corecta o lipsa a legislatiei fiscale si ar reflecta corect realitatea activitatilor care implica un grad ridicat de responsabilitate.

Daca proiectul de modificare a Codului fiscal va trece de Parlament, incepand cu 1 ianuarie 2027 salariatii care isi platesc singuri polite de raspundere civila profesionala ar putea beneficia de un tratament fiscal preferential: sumele platite pentru aceste asigurari nu vor mai fi impozitate ca venit din salarii, in plus, vor genera si o deducere personala suplimentara.

Masura este gandita in principal pentru persoanele expuse la riscuri profesionale - functionari publici, personal contractual din institutii, dar si alte categorii de salariati care suporta din propriul buzunar costul unei polite ce acopera erori profesionale comise din culpa.

Ce se schimba in Codul fiscal

- Primele de asigurare profesionala, trecute la venituri neimpozabile (art. 76)

La art. 76 alin. (4) se va introduce o noua litera (j ¹), prin care: sumele platite cu titlu de prima de asigurare de raspundere civila profesionala, incheiate in nume propriu, de persoane care obtin venituri din salarii sau asimilate salariilor (inclusiv functionari publici si personal contractual), nu vor fi incluse in baza de calcul a impozitului pe venit, in limita unui plafon anual stabilit ulterior prin norme metodologice. Cu alte cuvinte, statul accepta ca aceste costuri au caracter profesional si le scoate din zona de venit impozabil, pana la un anumit plafon.

- Deducere personala suplimentara pentru aceleasi sume (art. 77)

La art. 77 se va introduce un nou alineat, (13 ¹) astfel: o deducere personala suplimentara, reprezentand primele de asigurare de raspundere civila profesionala platite in nume propriu de salariati, functionari publici si personal contractual, in limita unui plafon anual ce va fi stabilit prin norme.

Practic, acelasi tip de cheltuiala va beneficia de doua mecanisme:

- va fi exceptata de la impozitare (nu mai intra in baza de calcul a impozitului, conform art. 76);

- va fi recunoscuta si ca deducere personala, reducand suplimentar venitul impozabil, in conditiile ce vor fi detaliate prin norme.

Alinierea regulilor de calcul la sursa (art. 78)

Pentru ca angajatorii sa poata aplica corect aceste facilitati, proiectul introduce un nou subpunct (vi) la art. 78 alin. (2) lit. a), unde se enumera elementele ce se scad la calculul impozitului pe venit din salarii.

Aici sunt mentionate explicit: primele de asigurare de raspundere civila profesionala platite in nume propriu de persoanele care obtin venituri din salarii sau asimilate salariilor, in limita plafonului anual stabilit prin norme metodologice. Trimiterea este necesara pentru ca tratamentul fiscal sa fie aplicat unitar in calculul la sursa realizat de angajatori.

De ce se propune acest regim fiscal?

Expunerea de motive a proiectului clarifica scopul principal al modificarilor, respectiv: protejarea patrimoniului personal al angajatilor in fata riscurilor profesionale; incurajarea asumarii responsabilitatii in exercitarea atributiilor de serviciu; corectarea unui dezechilibru din actualul Cod fiscal.

In prezent, Codul fiscal nu reglementeaza in mod expres tratamentul fiscal al asigurarilor de raspundere civila profesionala platite de salariati, in schimb, accepta in anumite limite: asigurari voluntare de sanatate sau contributii la pensii facultative.

Initiatorii considera ca aceasta diferenta de tratament este inechitabila, avand in vedere ca politele de raspundere civila profesionala sunt direct legate de activitatea desfasurata, reduc riscul ca angajatul sa fie obligat sa acopere singur prejudiciile cauzate din culpa in cadrul serviciului si contribuie la un climat profesional responsabil si mai sigur pentru angajati.

Important: se precizeaza expres ca vizata este raspunderea profesionala pentru fapte din culpa, nu si pentru fapte savarsite cu intentie.

Comparatia cu alte state din Uniunea Europeana

Expunerea de motive foloseste o analiza comparativa pentru a arata ca Romania este, in acest moment, in urma multor state UE la acest capitol. In mai multe tari europene (Austria, Germania, Franta, Italia, Belgia), legislatia fiscal trateaza primele de asigurare profesionala drept cheltuieli necesare pentru exercitarea profesiei si permite deductibilitatea acestora, cel putin in anumite conditii (de ex., cand sunt indispensabile pentru activitatea desfasurata).

In Finlanda, ele intra in categoria cheltuielilor efective ale contribuabilului si sunt recunoscute peste un anumit plafon forfetar.

In alte state, precum  Croatia, Portugalia si Spania, angajatorii pot deduce integral costul acestor prime, ca forma de protectie institutionala a personalului, iar in Grecia, Suedia sau Tarile de Jos, statul isi asuma direct raspunderea pentru prejudiciile produse in exercitiul functiei, ceea ce limiteaza expunerea patrimoniala a angajatilor.

Sunt mentionate si modele in care raspunderea civila a functionarilor este limitata. De exemplu, in Polonia, raspunderea poate fi plafonata la un multiplu al salariului lunar, ceea ce previne situatiile in care un angajat poate fi impovarat disproportionat.

Concluzia autorilor proiectului: majoritatea statelor membre aplica deja un mecanism de protectie, fie prin limitarea raspunderii, fie prin recunoasterea fiscala a cheltuielilor cu asigurarile. Romania, in schimb, transfera intreaga sarcina catre persoana fizica.

Efecte urmarite prin modificarea Codului fiscal

Prin combinarea scutirii de impozit cu deducerea personala suplimentara, initiatorii estimeaza mai multe efecte pozitive, precum:

- reducerea presiunii financiare asupra angajatilor care isi asuma decizii cu impact juridic, economic sau social;

- stimularea contractarii de polite de raspundere civila profesionala in domeniile cu risc ridicat;

- crearea unui cadru fiscal echilibrat, in care cheltuielile cu protectia profesionala sunt tratate similar cu alte cheltuieli deja recunoscute (sanatate, pensii facultative); posibila diminuare a litigiilor si clarificarea raspunderii pentru prejudiciile cauzate din culpa in activitatea de serviciu.

Termenul de aplicare

Proiectul stabileste doua repere:

- data intrarii in vigoare a legii: 1 ianuarie 2027;

- obligatia Ministerului Finantelor: in maximum 60 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial, sa elaboreze normele metodologice, prin care se va clarifica plafonul anual pana la care se aplica facilitatile, procedura de documentare si declarare a primelor de asigurare precum si modul concret in care angajatorii vor aplica scutirea si deducerea la calculul impozitului pe salarii.

In acest moment textul are statut de proiect de lege; pentru a produce efecte, trebuie adoptat de Parlament, promulgat si publicat in Monitorul Oficial. Abia dupa parcurgerea acestor pasi, iar ulterior dupa aparitia normelor metodologice, salariatii vor putea efectiv sa beneficieze de noile facilitati fiscale.