Patreon. Prestare servicii pe cale electronica

Pentru indeplinirea obligatiilor fiscale societatea trebuie detina informatiile necesare facturarii serviciilor. Pentru fiecare platforma utilizata trebuie sa verificati termenii si conditiile de utilizare, respectiv daca platforma actioneaza doar ca un intermediar sau actioneaza in nume propriu dar in contul dvs (caz in care platforma emite facturile catre utilizatori iar societatea emite factura catre platforma).

Astfel, organizarea contabila a unei societati (SRL) care utilizeaza platforme precum Patreon sau Ko-Fi implica intelegerea modelului de afaceri tip Merchant of Record (MoR) sau Reseller, in care platforma actioneaza ca un intermediar intre creator si beneficiarul final.

In mod obisnuit, platformele precum Patreon colecteaza si declara TVA-ul datorat de catre sustinatori (patroni) prin sistemul One Stop Shop (OSS), in functie de rezidenta fiscala a fiecarui utilizator.

Din perspectiva SRL-ului roman, tranzactia este una de tip B2B (Business-to-Business). SRL-ul presteaza servicii catre platforma (de cele mai multe ori o entitate nerezidenta), iar locul prestarii se considera a fi locul unde este stabilit beneficiarul (platforma).

La art. 266 pct. 28 sunt definite serviciile furnizate pe cale electronica ca fiind servicii care includ, in special, serviciile prevazute in anexa II la Directiva 112 si la art. 7 alin. (1) din Regulamentul de punere in aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a masurilor de punere in aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata, cu modificarile si completarile ulterioare. In cazul in care prestatorul unui serviciu si clientul sau comunica prin intermediul postei electronice, acest lucru nu inseamna, in sine, ca serviciul furnizat este un serviciu furnizat pe cale electronica;

Seriviciile prevazute in anexa II la Directiva 112 sunt:

1.Furnizarea si gazduirea de site-uri de Internet, mentenanta la distanta a programelor si echipamentelor;
2.furnizarea de software si actualizarea acestora;
3.furnizarea de imagini, texte si informatii si punerea la dispozitie a unor baze de date;
4.furnizarea de muzica, filme si jocuri, inclusiv de jocuri de noroc si pariuri, si de emisiuni sau de manifestari politice, culturale, artistice, sportive, stiintifice si de divertisment;
5.furnizarea de servicii de invatamant la distanta.

Sumele incasate din platforme de la beneficiari pentru continut digital reprezinta, in opinia mea, o plata pentru servicii furnizate pe cale electronica. Conform art. 286 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, pentru livrari de bunuri si prestari de servicii, altele decat cele prevazute la lit. b) si c), baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni. Astfel, societatea furnizeaza servicii pe cale electronica iar sumele incasate intra in baza de impozitare a TVA.

Platformele de acest tip functioneaza adesea ca un revanzator (reseller).

Platforma este entitatea care are relatia contractuala directa cu clientul final (persoana fizica), emite factura catre acesta si gestioneaza taxele pe vanzari/TVA.

Creatorul (SRL) actioneaza ca un subcontractant pentru platforma, vanzand serviciile digitale catre aceasta. Astfel, in contabilitate, furnizorul serviciului digital pentru utilizatorul final este platforma, iar SRL-ul este furnizorul de servicii pentru platforma.

Facturarea

a) Daca sunt prestate catre persoane neinregistrate in scopuri de TVA in UE serviciile sunt impozabile in Romania pana cand se atinge plafonul de 10.000 euro sau echivalentul acestei sume in moneda nationala si daca acest plafon nu a fost depasit in cursul anului calendaristic precedent.

Pentru Romania, valoarea echivalenta in moneda nationala este de 46.337 lei. Daca plafonul nu este depasit locul prestarii acestor servicii este considerat a fi in Romania si societatea nu are obligatii privind TVA intrucat nu este inregistrata in scopuri de TVA (pana la atingerea plafonului de 300.000 lei).

Dupa depasirea plafonului de 10.000 euro/46.337 lei pentru toate serviciile prestate catre persoane neimpozabile care sunt stabilite, isi au domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in orice stat membru, se aplica prevederile art. 278 alin. (5) lit. h) din Codul fiscal iar serviciile nu mai sunt impozabile in Romania intrucat nu sunt indeplinite cumulativ conditiile de la art. 268 alin. (1) din Codul fiscal locul prestarii nu este in Romania.

Dupa depasirea plafonului, pentru serviciile prestate catre persoane neimpozabile din UE societatea este obligata la plata TVA in statul in care acestea sunt impozabile - unde beneficiarul este stabilit, isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita.

Societatea care are sediul activitatii economice in Romania poate utiliza regimul special reglementat la art. 315 din Codul fiscal pus in aplicare prin procedura aprobata prin OPANAF 1387/2021. Aplicarea acestui regim nu este obligatorie insa acesta ii va permite societatii din Romania sa presteze serviciile pe cale electronica in interiorul Uniunii Europene fara sa trebuiasca sa se inregistreze in scopuri de TVA in fiecare dintre statele membre in care le presteaza. Pentru a aplica acest regim special trebuie sa fie inregistrata in scopuri de TVA fie normal (conform art. 316 din Codul fiscal), fie cu cod special (conform art. 317 din Codul fiscal).

Daca sunt prestate catre persoane cu cod valid TVA din UE acestea sunt neimpozabile in Romania conform art. 278 alin. (2) din Codul fiscal. Deoarece SRL-ul are un cod special de TVA, facturarea catre o platforma din UE se va face fara TVA pe CIF special de TVA, cu conditia ca platforma sa furnizeze un cod valid de TVA.
In concluzie, trebuie sa va inregistrati in OSS doar daca platforma este inregistrata in UE si nu este platitoare de TVA. OSS se aplica atunci cand SRL-ul vinde direct catre persoane neimpozabile (B2C) din alte state membre UE si depaseste plafonul de 10.000 EUR.

Daca platforma este inregistrata in scopuri de TVA in UE, SRL-ul nu are obligatia inregistrarii in OSS pentru acele venituri, deoarece vinde direct catre o entitate juridica (platforma).

Daca platforma este din UE, livrarea de servicii intracomunitare trebuie declarata prin D390.

b) Pentru platforme din afara UE (ex. SUA), factura este fara TVA, dar se emite pe CUI-ul societatii, nu pe codul special de TVA folosit doar pentru operatiuni intracomunitare.

Observatie! Trebuie sa aveti in vedere obligatiile ce va pot reveni (in materie de TVA si impozit nerezidenti) in cazul in care platformele pe care activati percep un comision (chiar daca incasarea acestuia se face prin retinerea din sumele pe care le incaseaza in numele si contul dvs si nu efectuati o plata). Pentru astfel de comisioane se datoreaza TVA in Romania care se declara prin D301.

Comisioanele sunt venituri impozabile obtinute de nerezidenti din Romania conform art. 223 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal si se impoziteaza prin retinere la sursa aplicand cota de 16% prevazuta la art. 224 din Codul fiscal sau prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri dintre Romania si statul de rezidenta al beneficiarului (daca exista o conventie si beneficiarul prezinta certificatul de rezidenta fiscala).

Pentru o evidenta corecta, ar trebui sa solicitati si sa arhivati urmatoarele:

a)Rapoartele detaliate ale platformei:

Documente de tip „Creator Analytics” sau „Earnings Reports” care defalca sumele incasate, TVA-ul colectat de platforma, comisioanele retinute si suma neta cuvenita creatorului.

b)Extrasele PayPal/Stripe:

Acestea sunt esentiale pentru a reconcilia sumele virate efectiv in contul de plati cu rapoartele platformei. PayPal este adesea tratat in contabilitate similar unui cont bancar in valuta (analitic la 5121 sau 5124).

c)Factura emisa catre platforma:

Chiar daca platforma nu solicita o factura fizica, SRL-ul trebuie sa emita un document (factura globala sau pe fiecare plata) pentru a justifica venitul.

d)Facturile pentru comisioane:

Platforma retine comisioane de administrare si procesare plati, care reprezinta cheltuieli ale societatii.

Tratamentul sumelor incasate ca tips/donatii

ANAF considera ca veniturile obtinute de creatorii de continut prin platforme online sunt impozabile, indiferent de denumirea lor (tips, donatii, superchat).
Daca activitatea are caracter de continuitate, aceste sume sunt tratate ca venituri din activitatea economica desfasurata (prestari servicii).

Riscul principal este mascarea unei plati pentru servicii sub forma de donatie pentru a evita taxarea. Din punct de vedere contabil, acestea ar trebui inregistrate ca venituri ale perioadei.

Riscuri fiscale si aspecte importante

Exista riscul ca ANAF sa analizeze daca natura veniturilor este „drept de proprietate intelectuala” sau „prestare de servicii”/„activitate independenta”. In cazul SRL-ului, impactul este mai redus, dar documentatia contractuala trebuie sa reflecte realitatea economica.

Daca nu se poate identifica clar furnizorul sau nu exista documente justificative pentru comisioanele retinute de platforma, acestea pot fi considerate nedeductibile la un control fiscal.

Facturarea constanta a unor „drepturi de autor” catre propria firma fara o exploatare reala poate fi considerata o schema de optimizare agresiva.

Recomandari pentru fluxul de lucru

Organizarea documentelor:

Descarcati lunar rapoartele de activitate de pe platforma, deoarece unele platforme nu pastreaza istoricul pe termen nelimitat.

Asigurati-va ca suma incasata in PayPal corespunde cu rapoartele platformei minus comisioanele.

Pastrati fisierele sursa si dovezile creatiei digitale (e-mailuri, data crearii) pentru a justifica natura veniturilor in cazul unui control ANAF pe zona de proprietate intelectuala.