Registrul de evidenta fiscala, rescris dupa 20 de ani: noi obligatii si simplificari

Ministerul Finantelor a publicat in dezbatere un proiect de ordin care va inlocui Ordinul nr. 870/2005 privind Registrul de evidenta fiscala. Desi obligatia de intocmire a registrului nu este una noua, proiectul urmareste adaptarea regulilor la actualul cadru contabil si fiscal si eliminarea unor prevederi devenite depasite.

Dincolo de aspectele administrative, proiectul readuce in atentie rolul important al Registrului de evidenta fiscala: documentul care trebuie sa permita justificarea modului in care contribuabilul a determinat rezultatul fiscal si impozitul pe profit declarat.

Care este baza legala actuala?

Obligatia intocmirii Registrului de evidenta fiscala este prevazuta la art. 19 alin. (7) din Codul fiscal. Potrivit acestei prevederi, contribuabilii au obligatia de a evidentia in registru veniturile impozabile si cheltuielile efectuate in scopul desfasurarii activitatii economice, utilizate la determinarea rezultatului fiscal.

Normele metodologice completeaza aceasta obligatie si prevad ca registrul trebuie sa cuprinda toate elementele relevante pentru calculul rezultatului fiscal:

-veniturile si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile;

-veniturile neimpozabile;

-deducerile fiscale;

-elementele similare veniturilor si cheltuielilor;

-cheltuielile nedeductibile;

-orice alte informatii care stau la baza completarii declaratiei de impozit pe profit.

Practic, registrul reprezinta legatura dintre contabilitate si declaratia anuala privind impozitul pe profit. El trebuie sa permita urmarirea tuturor ajustarilor fiscale efectuate asupra rezultatului contabil pentru determinarea rezultatului fiscal.

De ce este necesara inlocuirea Ordinului nr. 870/2005?

Potrivit referatului de aprobare care insoteste proiectul de ordin, actualul Ordin nr. 870/2005 a fost emis in baza vechiului Cod fiscal si intr-un context legislativ diferit de cel existent astazi.

In ultimii 20 de ani au intervenit numeroase modificari atat in legislatia contabila, cat si in cea fiscala. In aceste conditii, Ministerul Finantelor apreciaza ca se impune abrogarea actului normativ existent si adoptarea unor reguli noi, pentru a evita interpretarile neunitare privind completarea registrului.

De altfel, una dintre observatiile importante este ca obligatia de intocmire a registrului nu se modifica. Ceea ce se schimba este modalitatea de organizare si continutul minimal pe care trebuie sa il respecte contribuabilii.

Principalele modificari propuse

1. Dispare registrul cu regim special

Cea mai vizibila schimbare este eliminarea conceptului de registru cu regim special.

In prezent, Ordinul nr. 870/2005 prevede ca Registrul de evidenta fiscala este un document cu regim special de tiparire si distribuire, realizat de Compania Nationala „Imprimeria Nationala”, iar contribuabilii il achizitioneaza prin unitatile fiscale teritoriale.

Proiectul de ordin renunta complet la aceasta abordare. Contribuabilul va putea intocmi registrul utilizand modelul prevazut in anexa proiectului la ordin, fara obligatia de a achizitiona un formular special, modificare care este in linie cu procesul de digitalizare si simplificare administrativa derulat in ultimii ani.

2. Este consacrata utilizarea formei electronice

Desi Normele metodologice permit deja tinerea registrului in format electronic, proiectul introduce expres aceasta posibilitate in noul ordin. Astfel, Registrul de evidenta fiscala poate fi tinut atat in forma scrisa, cat si in forma electronica, modificare care confirma o realitate existenta in majoritatea companiilor, unde evidentele fiscale sunt generate si pastrate prin intermediul sistemelor informatice.

3. Accentul se muta pe documentarea calculului rezultatului fiscal

Cea mai importanta modificare de fond priveste scopul registrului.

Proiectul prevede ca in registru se inscriu, in ordine cronologica, informatiile care au stat la baza determinarii rezultatului fiscal pozitiv sau negativ si a calculului impozitului pe profit declarat.

De asemenea, registrul trebuie completat astfel incat sa permita identificarea si controlul operatiunilor care au condus la determinarea rezultatului fiscal si a impozitului pe profit.

Formularea muta accentul de la simpla evidentiere a unor categorii de venituri si cheltuieli, catre documentarea intregului proces de calcul fiscal.

In contextul actual, in care declaratia D101 include numeroase ajustari fiscale, iar controalele fiscale sunt tot mai orientate catre verificarea tratamentului fiscal aplicat unor tranzactii complexe, registrul devine un instrument de sustinere a pozitiei fiscale adoptate de contribuabil.

4. Un model simplificat, dar cu un rol mai important

Anexa proiectului contine un model mult simplificat al registrului, care cuprinde doar trei coloane:

-numar curent;

-explicatii privind operatiunile efectuate si calculul rezultatului fiscal si al impozitului pe profit;

-valoarea aferenta.

In plus, se precizeaza ca poate fi inscris si simbolul contului contabil corespunzator operatiunii respective.

La prima vedere, modelul pare mult mai putin detaliat decat cel utilizat in practica de numerosi contribuabili. Totusi, aceasta simplificare nu trebuie interpretata ca o reducere a obligatiilor de documentare.  Dimpotriva, contribuabilul trebuie sa se asigure ca informatiile inscrise permit reconstituirea modului de calcul al rezultatului fiscal si justificarea sumelor declarate.

Ce ar trebui sa faca firmele?

Daca proiectul va fi aprobat in forma actuala, societatile nu vor avea nevoie de modificari majore ale procedurilor interne, dar este recomandata o reevaluare a modului in care este organizata evidenta fiscala.

Registrul ar trebui sa permita identificarea clara a:

-ajustarilor fiscale efectuate asupra rezultatului contabil;

-cheltuielilor nedeductibile si a limitarilor de deductibilitate;

-veniturilor neimpozabile;

-facilitatilor fiscale aplicate;

-recuperarii pierderilor fiscale;

-calculului final al impozitului pe profit.

Cu alte cuvinte, accentul nu mai este pus pe forma documentului, ci pe capacitatea acestuia de a demonstra traseul complet dintre evidenta contabila si rezultatul fiscal declarat.

Concluzie

Eliminarea formularului cu regim special si consacrarea utilizarii formatului electronic, reprezinta masuri de simplificare administrativa. In acelasi timp, noile prevederi subliniaza faptul ca registrul trebuie sa devina un instrument de documentare a calculului fiscal, capabil sa sustina informatiile declarate de contribuabil in materia impozitului pe profit.