Esti aici: Noutati fiscale » Contabilitate Monografii » Situatii financiare

Inventarierea patrimoniului in cursul anului

Conform Normei privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii aprobata prin O.M.F.P. nr. 2.861/2009, entitatile au obligatia sa efectueze inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii detinute la inceputul activitatii, cel putin o data in cursul exercitiului financiar pe parcursul functionarii lor.   

Pentru desfasurarea corespunzatoare a inventarierii este indicat, daca este posibil, sa se sisteze operatiunile de intrare-iesire a bunurilor supuse inventarierii, luandu-se din timp masurile corespunzatoare pentru a nu se stanjeni procesul normal de livrare sau de primire a bunurilor. Daca operatiunile de aprovizionare-livrare a bunurilor nu pot fi suspendate, trebuie creata o zona tampon in care sa se depoziteze bunurile primite in timpul inventarierii sau din care se pot expedia bunurile la clienti, operatiunile respective efectuandu-se numai in prezenta comisiei de inventariere care va mentiona pe documentele respective "primit in timpul inventarierii" sau "eliberat in timpul inventarierii", dupa caz, in scopul evitarii inventarierii duble sau a omisiunilor.

Inventarierea are in vedere stabilirea reala a elementelor patrimoniale pentru a fi cuprinse in situatiile financiare la sfarsitul exercitiului financiar. Scopul principal al operatiunilor de inventariere il constituie stabilirea situatiei reale a tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii ale entitatii, precum si a bunurilor si valorilor detinute cu orice titlu, apartinand altor persoane juridice sau fizice, in vederea intocmirii situatiilor financiare anuale care trebuie sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare si a performantei entitatii pentru respectivul exercitiu financiar.

Din acest motiv, inventarierea anuala a elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii se face, de regula, cu ocazia incheierii exercitiului financiar, avandu-se in vedere si specificul activitatii fiecarei entitati. Insa, in cazul entitatilor cu activitate complexa, bunurile pot fi inventariate si inaintea datei de incheiere a exercitiului financiar cu conditia asigurarii valorificarii si cuprinderii rezultatelor inventarierii in situatiile financiare anuale intocmite pentru exercitiul financiar respectiv. In situatia inventarierii unor gestiuni pe parcursul anului, in registrul-inventar se cuprinde valoarea stocurilor faptice inventariate si inscrise in listele de inventariere actualizate cu intrarile si iesirile de bunuri din perioada cuprinsa intre data inventarierii si data incheierii exercitiului financiar.

De asemenea, inventarierea este obligatorie si in urmatoarele cazuri:

•  la cererea organelor de control cu prilejul efectuarii controlului, sau a altor organe prevazute de lege;
•  ori de cate ori sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri in gestiune care nu pot fi stabilite cert decat prin inventariere;
•  ori de cate ori intervine o predare-primire de gestiune;
•  cu prilejul reorganizarii gestiunilor;
•  ca urmare a calamitatilor naturale sau a unor cazuri de forta majora;
• in alte cazuri prevazute de lege – cum ar fi intocmirea situatiilor financiare interimare in cazul entitatilor care opteaza pentru repartizarea trimestriala a profitului.

 
In aceste situatii, inventarierea poate tine loc de inventariere anuala cu aprobarea administratorului, a ordonatorului de credite sau a persoanei care are obligatia gestionarii entitatii, doar daca sunt inventariate toate elementele de natura activelor dintr-o gestiune. Si in aceste cazuri, in registrul-inventar se cuprinde valoarea stocurilor faptice inventariate si inscrise in listele de inventariere actualizate cu intrarile si iesirile de bunuri din perioada cuprinsa intre data inventarierii si data incheierii exercitiului financiar.