Lupta dintre contribuabil si Fisc: incepe cu un control si se termina la tribunal

Intensificarea inspectiilor fiscale, aparuta din nevoia de crestere a fondurilor bugetare, cat si o legislatie neclara si imprevizbila au generat o crestere semnificativa a numarului de litigii fiscale in ultimii ani. Companiile au constientizat tot mai mult nevoia de a-si revendica in instanta drepturile incalcate, la polul opus practicilor din trecut, cand o relatie amiabila cu Fiscul era considerata benefica pentru business. AvocatNet.ro a discutat cu Delia Bosman, deputy managing partner in cadrul Dragne si Asociatii, despre modul in care un contribuabil poate gestiona cu succes un litigiu cu autoritatile fiscale.
 

De ce ajungi sa ai un litigiu cu Fiscul?
 

Cele mai des intalnite motive pentru care o companie ajunge sa fie implicate intr-un litigiu fiscal sunt cauzate de caracterul interpretabil al dispozitiilor fiscale, precum si de lipsa de previzibilitate a acestora.

„Desi normele din domeniul fiscal trebuie sa fie clare si previzibile, este notoriu faptul ca nu doar contribuabilii, ci chiar si reprezentantii organelor fiscale au dificultati in a-si forma un punct de vedere unitar in legatura cu aplicarea efectiva a anumitor prevederi fiscale. Un exemplu in acest sens il constituie mult-dezbatuta chestiune a reglementarii TVA la transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul persoanelor fizice”, apreciaza Delia Bosman.
 

Ce se intampla de fapt?
 

Contribuabilul este obligat, potrivit dispozitiilor din legea contabilitatii, sa interpreteze toate dispozitiile fiscale neclare si, implicit, sa califice si sa inregistreze operatiunile in registrele contabile. Ulterior, in timpul inspectiilor fiscale, din cauza sus-mentionatului caracter interpretabil al textelor de lege, din cauza insuficientei reglementarii sau reglementarii contradictorii, in cazul anumitor operatiuni impozabile, raportat si la modul concret in care contribuabilul a inteles sa califice si sa inregistreze o anumita operatiune, se nasc, intre contribuabil si organele fiscale, interpretari contradictorii in ceea ce priveste aplicarea textelor de lege la anumita operatiunea impozabila sau in ce priveste calificarea respectivei operatiuni.

„Aceste divergente de opinii cu privire la calificarea operatiunilor impozabile, precum si cu privire la aplicarea concreta a textelor de lege la respectivele operatiuni, genereaza majoritatea litigiilor fiscale, ajungandu-se astfel la contestarea ulterioara de catre contribuabili, in fata instantelor de judecata, o constatarilor si concluziilor inspectiei fiscale, precum si a legalitatii actelor administrativ-fiscale emise”, spune Delia Bosman.
 

Controale fiscale sporite = litigii fiscale mai multe
 

Evident ca intensificarea controalelor fiscale se traduce in cresterea numarului de litigii fiscale, avand in vedere ca in urma controalelor se emit acte administrativ-fiscale contestabile in instanta, apreciaza Bosman. In ultimii 2 ani, din cauza intensificarii controalelor fiscale, generate atat de restrangerile bugetare, cat si de intentia de a elimina pe cat posibil evaziunea fiscala, numarul litigiilor fiscale a crescut semnificativ.
 

Potrivit Institutului National de Statistica, in anul 2009, erau inregistrate pe rolul instantelor judecatoresti un numar de 56.980 litigii de contencios administrativ (o mare parte dintre acestea sunt si litigiile fiscale, avand in vedere competenta instantelor de contencios administrativ de a solutiona aceste litigii). In anul 2010 aceste litigii aproape ca s-au dublat, pana la numarul de 100.663 cereri inregistrate. Daca ar fi sa ne raportam la anul 1990, litigiile de contencios administrativ inregistrate erau in numar de 305, conform acelorasi date ale Institutului National de Statistica.

Pentru anul 2011, INS nu a facut deocamdata publice datele statistice, dar este foarte probabil ca acestea se vor inscrie in trendul de crestere generat in anul 2009, care se va mentine, probabil cu anumite diferente, si in 2012.

„Mai mult, estimam se va inregistra un numar in crestere al litigiilor fiscale in anul 2012 si ca efect al modificarilor substantiale aduse legislatiei fiscale prin dispozitiile intrate in vigoare la inceputul anului 2012”, subliniaza avocatul de la Dragne si Asociati.
 

Cat ne costa un litigiu cu Fiscul?
 

Potrivit Deliei Bosman, costurile depind in foarte mare masura de tipul de litigiu si de actul administrativ-fiscal propriu-zis care se contesta. In general, costurile legate de astfel de dispute sunt destul de insemnate, mai ales ca urmare a faptului ca litigiile fiscale au o complexitate ridicata, implicand, de cele mai multe ori, analiza operatiunilor contribuabilului in decursul unor perioade de ani de zile. Desi legea prevede taxe de timbru fixe si mici pentru aceste dispute, raportat la complexitatea acestor cauze, celelalte costuri care se impun a fi angajate de contribuabil sunt destul de ridicate (onorarii experti, onorarii avocat).

In al doilea rand, suma in litigiu determina uneori costuri ridicate pentru contribuabil, cum sunt, spre exemplu, cele aferente obligatiei contribuabilului de a consemna o cautiune - stabilita procentual in functie de suma contestata - in scopul obtinerii suspendarii unui act administrativ-fiscal.
 

Cum procedezi?
 

Codul de procedura fiscala si Legea contenciosului administrativ prevad in mod concret procedurile de urmat pentru contestarea actelor administrative-fiscale. Pe scurt, in cazul in care se emite de catre organele fiscale un act socotit de contribuabil ca fiind netemeinic si nelegal, procedura de contestare presupune formularea unei contestatii administrative impotriva acestuia, emiterea unei decizii de solutionare a acesteia de catre organul fiscal competent si apoi contestarea acestei din urma decizii in fata instantei de judecata competente. Hotararea primei instante este supusa numai caii de atac a recursului.

Legea prevede si posibilitatea suspendarii judiciare, in anumite conditii, a executarii actului administrativ-fiscal pana la solutionarea litigiului.
 

Cum iti construiesti argumentarea?
 

Argumentele sunt diverse si pot viza, spre exemplu, jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie ori a curtilor de apel, in spete similare. Se mai poate invoca, in unele cazuri, practica organelor fiscale, diferite tehnici de interpretare a textelor de lege, spune Delia Bosman.

Potrivit avocatului, in principal, argumentele trebuie indreptate astfel incat sa se demonstreze ca s-au respectat prevederile legale, ca operatiunea impozabila a fost corect calificata de catre contribuabilul si, la fel de corect, acesta a si inregistrat-o in registrele contabile, achitand, dupa caz, obligatiile fiscale aferente acesteia, la termen si in mod integral.
 

Jurisprudenta europeana, un ajutor la indemana?
 

Desi in perioada imediat urmatoare momentului aderarii Romaniei la Uniunea Europeana jurisprudenta comunitara nu a jucat un rol deosebit in solutionarea litigiilor fiscale, totusi, in prezent, se observa o preocupare crescuta a instantelor judecatoresti de a pronunta hotarari judecatoresti conforme cu dreptul european.

„Dovezi in acest sens sunt numeroasele trimiteri preliminare in domeniul fiscal, dar si multele litigii (spre exemplu cele privind taxa auto) in care s-au pronuntat hotarari in care instantele au invocat prevederi din legislatia europeana sau au invalidat acele dispozitii din legislatia nationala care nu erau conforme cu dispozitiile comunitare. De mentionat ca procedura trimiterilor preliminare este o procedura prin care, in cursul unui litigiu aflat pe rolul unui organ cu atributii jurisdictionale al unui stat membru al UE, ca urmare a sesizarii formulate (la cererea participantilor la proces sau din oficiu) de catre organul jurisdictional, Curtea de Justitie a Uniunii Europene pronunta o hotarare preliminara sau o ordonanta motivata, cu efect obligatoriu, prin care dezleaga o problema de interpretare a dreptului Uniunii sau de validitate a actelor adoptate de institutiile Uniunii, dezlegare necesara organului jurisdictional pentru solutionarea litigiului dedus judecatii sale”, subliniaza Bosman.

In materie fiscala, exista o serie de dispozitii, fie cuprinse in acte normative europene (spre exemplu Directiva 2006/112/CE –TVA) si deci obligatorii pentru Romania, potrivit dispozitiilor constitutionale si Tratatului de aderare, fie transpuse in legislatia nationala, care, avand in vedere efectul direct, pot fi invocate de contribuabili in fata instantelor judecatoresti in litigiile fiscale.

Potrivit avocatului de la Dragne si Asociatii, jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, atat in cazul trimiterilor preliminare, cat si in celelalte cazuri, avand in vedere caracterul acestei instante de interpret unic si oficial al dispozitiilor comunitare, se considera ca face parte comuna cu norma interpretata, si ar trebui sa serveasca cu succes contribuabilului in instanta nationala, potrivit principiului prevalentei dreptului Uniunii asupra celui national.

„Nu in ultimul rand, mentionam ca exista o serie de institutii procedurale de care contribuabilii se pot folosi pentru a se asigura ca hotararea pronuntata este in conformitate cu legislatia comunitara si jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene. In principal, avem in vedere institutia trimiterii preliminare, dar si motivul special de revizuire prevazut de Legea contenciosului administrativ, reglementat in cazul acelor hotarari care incalca principiul prioritatii dreptului Uniunii asupra celui national”, conchide Delia Bosman.