Prescriptia creantelor si datoriilor fiscale

In Codul de procedura fiscala sunt reglementate distinct prescriptia dreptului de a stabili creante fiscale si prescriptia dreptului de a cere executarea silita.
Creantele fiscale se stabilesc:

• Fie prin declaratie de impunere depusa de contribuabil, caz in care declaratia de impunere este asimilata cu o decizie de impunere, sub rezerva unei verificari ulterioare,
• Fie prin decizie de impunere emisa de organul fiscal.

Daca legea nu dispune altfel, dreptul organului fiscal de a stabili creante fiscale se prescrie in termen de 5 ani iar termenul de prescriptie incepe sa curga de la data de 1 iulie a anului urmator celui pentru care se datoreaza obligatia fiscala.
Daca creantele fiscale rezulta din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala termenul de prescriptie este de 10 ani si incepe sa curga de la data savarsirii faptei ce constituie infractiune sanctionata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva.
Daca organul fiscal constata implinirea termenului de prescriptie a dreptului de stabilire a creantei fiscale, procedeaza la incetarea procedurii de emitere a titlului de creanta fiscala.

Codul de procedura fiscala stabileste si situatiile in care se intrerupe sau se suspenda termenul de prescriptie a dreptului de a stabili creante fiscale. Astfel, termenele de prescriptie:
Se intrerup:
   a) in cazurile si in conditiile stabilite de lege pentru intreruperea termenului de prescriptie a dreptului la actiune;
   b) la data depunerii de catre contribuabil/platitor a declaratiei de impunere dupa expirarea termenului legal de depunere a acesteia;
   c) la data la care contribuabilul/platitorul corecteaza declaratia de impunere sau efectueaza un alt act voluntar de recunoastere a creantei fiscale datorate.

Se suspenda:
   a) in cazurile si in conditiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescriptie a dreptului la actiune;
   b) pe perioada cuprinsa intre data inceperii inspectiei fiscale/verificarii situatiei fiscale personale si data emiterii deciziei de impunere ca urmare a efectuarii inspectiei fiscale/verificarii situatiei fiscale personale, in conditiile respectarii duratei legale de efectuare a acestora;
   c) pe timpul cat contribuabilul/platitorul se sustrage de la efectuarea inspectiei fiscale/verificarii situatiei fiscale personale;
   d) pe perioada cuprinsa intre data declararii unui contribuabil/platitor inactiv si data reactivarii acestuia.

In ceea ce priveste dreptul organului de executare silita de a cere executarea silita a creantelor fiscale stabilite, dar neplatite la termen, acesta se prescrie in termen de cinci ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere acest drept.
Daca organul de executare silita constata implinirea termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita a creantelor fiscale, acesta va proceda la incetarea masurilor de realizare si la scaderea acestora din evidenta creantelor fiscale.

Atentie! Sumele achitate de debitor in contul unor creante fiscale, dupa implinirea termenului de prescriptie, nu se restituie.

Termenul de prescriptie se suspenda in cazurile mentionate la art. 216 din Codul de procedura fiscala si se intrerupe in cazurile prevazute la art. 217. Astfel, termenul de prescriptie se suspenda:
   a) in cazurile si in conditiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescriptie a dreptului la actiune;
   b) in cazurile si in conditiile in care suspendarea executarii este prevazuta de lege ori a fost dispusa de instanta judecatoreasca sau de alt organ competent, potrivit legii;
   c) pe perioada valabilitatii inlesnirii acordate potrivit legii;
   d) cat timp debitorul isi sustrage veniturile si bunurile de la executarea silita;
   e) in alte cazuri prevazute de lege.

Termenul de prescriptie se intrerupe:
   a) in cazurile si in conditiile stabilite de lege pentru intreruperea termenului de prescriptie a dreptului la actiune;
   b) pe data indeplinirii de catre debitor, inainte de inceperea executarii silite sau in cursul acesteia, a unui act voluntar de plata a obligatiei prevazute in titlul executoriu ori a recunoasterii in orice alt mod a datoriei;
   c) pe data indeplinirii, in cursul executarii silite, a unui act de executare silita;
   d) la data comunicarii procesului-verbal de insolvabilitate fara bunuri si venituri urmaribile;
   e) in alte cazuri prevazute de lege.