Deducerea ajustarilor pentru deprecierea creantelor
Un control fiscal recent a readus in prim-plan una dintre cele mai des intalnite greseli de interpretare a legislatiei fiscale: deducerea integrala a cheltuielilor cu deprecierea creantelor. Desi practica este tentanta in contextul presiunii financiare exercitate de clientii rau-platnici, legislatia fiscala romaneasca prevede limite clare si conditii stricte pentru deducerea acestor ajustari.
Un caz concret: cultivatorii de cereale si creantele lor
In raportul privind inspectiile finalizate in luna ianuarie 2025, ANAF a mentionat cazul unei societati din agricultura, cu cod CAEN 0111, care a dedus integral ajustarile pentru deprecierea creantelor inregistrate la 31 decembrie 2019. Decizia a fost sanctionata de inspectorii fiscali, care au stabilit un impozit pe profit suplimentar, pe motiv ca doar 30% din valoarea acestor ajustari era deductibila, conform art. 26 din Codul fiscal.
Ce prevede Codul fiscal
Potrivit articolului 26 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, ajustarile pentru deprecierea creantelor pot fi deductibile doar daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
- creantele sunt mai vechi de 270 de zile de la data scadentei;
- nu exista garantii pentru sumele respective;
- clientul nu este o persoana afiliata.
Si chiar si asa, deducerea este limitata la 30% din valoarea ajustarii contabile inregistrate.
Ce s-a schimbat in 2024
Pana la finalul anului 2023, plafonul de deducere urcase la 50%, conform modificarilor anterioare aduse Codului fiscal. Insa, incepand cu 1 ianuarie 2024, prin OUG 115/2023, s-a revenit la pragul de 30% si s-a restrans si aria de aplicabilitate: deducerea se acorda doar pentru creantele comerciale (adica acele creante rezultate din vanzarea de produse, prestarea de servicii sau executarea de lucrari).
Altfel spus, creantele de alta natura - precum cele fata de debitori diversi sau avansuri acordate - nu mai intra in sfera ajustarilor deductibile.
De retinut: ajustarile inregistrate inainte de 1 ianuarie 2024 raman guvernate de vechile reguli si nu sunt vizate retroactiv de modificarile aduse de OUG 115/2023.
Ce urmareste statul prin aceasta restrictie?
Nota de fundamentare a ordonantei 115 prevede clar ca scopul este consolidarea bugetara. In conditiile in care creantele neincasate pot afecta semnificativ baza impozabila, limitarea deducerii ajuta statul sa mentina un nivel minim al veniturilor colectate din impozitul pe profit.
Dar aceasta abordare nu este lipsita de critici. Expertii din domeniul fiscal avertizeaza ca se limiteaza nejustificat capacitatea contribuabililor de a reflecta in mod realist pierderile suferite din cauza clientilor rau-platnici. Mai mult, masurile anti-abuz existente - precum conditiile de vechime si lipsa garantiilor - sunt deja destul de restrictive.
Concluzie: prudenta contabila nu este totuna cu deductibilitatea fiscala
Contabilii si fiscalistii trebuie sa faca o distinctie clara intre ajustarile permise de reglementarile contabile si cele recunoscute din punct de vedere fiscal. O cheltuiala corect inregistrata in contabilitate nu este automat deductibila fiscal.
Recomandare: inainte de a inregistra ajustari pentru deprecierea creantelor, verificati daca sunt indeplinite toate conditiile prevazute de Codul fiscal si aplicati plafonul de 30% cu strictete. Altfel, riscati atat o recalculare a impozitului pe profit, cat si accesorii (dobanzi - de 0,02% pentru fiecare zi de intarziere si penalitati - nivelul penalitatii de intarziere fiind de 0,01% pentru fiecare zi de intarziere).
Newsletter PortalCodulFiscal.ro
Ramai la curent cu toate solutiile propuse de specialisti.
Aboneaza-te ACUM la Newsletterul PortalCodulFiscal.ro si primesti cadou Raportul special "SAF-T 2025"!
Un produs marca 