NOU! Modificarile legislatiei si promisiunile fiscale pentru anul 2020

Anul 2020 nu se anunta un an al schimbarilor legislative spectaculoase in domeniul fiscal-contabil, ci mai degraba un an reparatoriu, menit sa corecteze erorile anilor precedenti, cum ar fi cea privind plata defalcata a taxei pe valoarea adaugata (procedura ,,split TVA’’).

Romania se adapteaza cerintelor Noilor Directive europene in domeniul impozitului pe profit si al taxei pe valoarea adaugata, astfel ca incepand cu anul 2020 intra in vigoare Directiva (UE) 2018/1910 a Consiliului din 4 decembrie 2018 de modificare a Directivei nr. 2006/112/CE in ceea ce priveste armonizarea si simplificarea anumitor norme din sistemul taxei pe valoarea adaugata pentru impozitarea schimburilor comerciale dintre statele membre.
 
In acest sens, in data de 23.12.2019 a fost publicat pe site-ul Ministerului Finantelor Publice (mfinante.ro) la rubrica ,,Transparenta decizionala’’, proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
  
Promovarea acestui act normativ este determinata de necesitatea transpunerii in Legislatia nationala pana la 31 decembrie 2019 a prevederilor urmatoarelor directive ale Consiliului Uniunii Europene:

• in domeniul impozitului pe profit, Directiva (UE) 2017/952 a Consiliului din 29 mai 2017 de modificare a Directivei (UE) 2016/1164 in ceea ce priveste tratamentul neuniform al elementelor hibride care implica tari terte;
• in domeniul TVA, Directiva (UE) 2018/1910 a Consiliului din 4 decembrie 2019 de modificare a Directivei 2006/112/CE in ceea ce priveste armonizarea si simplificarea anumitor norme din sistemul taxei pe valoarea adaugata pentru impozitarea schimburilor comerciale dintre statele membre.

Modificari in domeniul impozitului pe profit

Prezentele norme reglementeaza tratamente neuniforme importate si tratamente neuniforme ale elementelor hibride care apar, atat intre state membre, cat si in legatura cu alte state terte, atunci cand cel putin una dintre partile implicate este:
- o societate, contribuabil platitor de impozit pe profit, potrivit prevederilor fiscale nationale;
- un sediu permanent sau elemente tratate drept sedii permanente ale entitatilor rezidente in state terte;
- o entitate considerata transparenta in scopuri fiscale, potrivit prevederilor fiscale nationale, stabilita in Romania, in cazul elementelor hibride inversate.
    
Astfel, se reglementeaza patru categorii de tratamente neuniforme ale elementelor hibride:

1. tratamente care rezulta din platile efectuate in temeiul unui instrument financiar;
2. tratamente care sunt consecinta diferentelor de alocare a platilor efectuate catre o entitate hibrida sau catre un sediu permanent, inclusiv ca urmare a platilor catre un sediu permanent ignorat;
3. tratamente care rezulta din platile efectuate de o entitate hibrida catre proprietarul ei sau platile preconizate intre sediul central si sediul permanent sau intre doua sau mai multe sedii permanente;
4. cazuri de dubla deducere aparute in urma platilor efectuate de o entitate hibrida sau de un sediu permanent.

Sfera de aplicare a normelor vizeaza doar acele tratamente neuniforme ale elementelor hibride care apar intre un contribuabil platitor de impozit pe profit si intreprinderile sale asociate sau intre intreprinderile asociate intre sediul social si un sediu permanent sau intre doua sau mai multe sedii permanente ale aceleiasi entitati, sau care rezulta dintr-un acord structurat care implica un contribuabil. Pentru astfel de cazuri, se reglementeaza ca intreprinderea asociata sa fie detinuta de contribuabil sau de o alta intreprindere asociata sau sa fie detinuta printr-o participare sub forma de drepturi de vot, drepturi de proprietate asupra capitalului sau de drepturi la repartizarea profitului de 50% sau mai mult. De asemenea, proprietatea sau drepturile persoanelor care actioneaza solidar trebuie agregate in scopul aplicarii acestei cerinte. In acest scop, definitia „intreprinderii asociate” a fost completata cu situatiile care reflecta controlul efectiv/influenta semnificativa asupra/intre intreprinderi asociate, entitati care fac parte din acelasi grup consolidat in scopuri contabile, intreprinderi in care contribuabilul are o influenta semnificativa asupra conducerii si invers, precum si intreprinderi care au o influenta semnificativa asupra conducerii contribuabilului.
 
Deoarece tratamentele neuniforme ale elementelor hibride pot avea drept rezultat o dubla deducere sau o deducere fara includere, este necesar sa se stabileasca norme fiscale nationale prin care, Romania, ca stat membru implicat, sa refuze deducerea unei plati/cheltuieli/pierderi sau, dupa caz, sa impuna contribuabilului includerea platii in veniturile impozabile. Aceste norme se aplica numai platilor deductibile si nu afecteaza caracteristicile generale ale sistemului fiscal national. De asemenea, orice ajustare ce trebuie efectuata in temeiul acestor norme nu ar trebui, in principiu, sa afecteze alocarea drepturilor de impozitare stabilite in temeiul unei conventii de evitare a dublei impuneri intre Romania si alta jurisdictie implicata.

In cazul platilor efectuate in temeiul unui instrument financiar, un tratament neuniform al elementelor hibride apare atunci cand deducerea fara includere poate fi pusa pe seama diferentelor in ceea ce priveste calificarea instrumentului sau a platilor efectuate in temeiul acestuia. Cu toate acestea, o plata efectuata in temeiul unui instrument financiar nu trebuie sa fie tratata ca dand nastere unui tratament neuniform al elementelor hibride in cazul in care avantajele fiscale acordate in jurisdictia beneficiarului platii se datoreaza exclusiv statutului fiscal al beneficiarului platii sau faptului ca instrumentul este detinut in conditiile unui regim special.
 
Normele abordeaza, de asemenea, si cazurile de dubla deducere, indiferent daca acestea apar ca urmare a platilor, a cheltuielilor care nu sunt tratate ca plati in temeiul legislatiei nationale sau ca urmare a amortizarii sau deprecierii pierderilor. Cu toate acestea, la fel ca in cazul platilor preconizate si al platilor efectuate de o entitate hibrida, care sunt ignorate de catre beneficiarul platii, un tratament neuniform al elementelor hibride nu ar trebui sa apara decat in masura in care jurisdictia platitorului permite ca deducerea sa fie compensata cu o suma care nu reprezinta venituri cu dubla includere. Aceasta inseamna ca, in cazul in care jurisdictia platitorului permite ca deducerea sa fie reportata intr-o perioada fiscala ulterioara, cerinta de a se realiza o ajustare in temeiul prezentelor norme este amanata pana in momentul in care deducerea este efectiv compensata cu venituri nesupuse dublei includeri in jurisdictia platitorului.
      
In sensul celor prezentate, tratament neuniform al elementelor hibride reprezinta o situatie care implica un contribuabil sau o entitate, in cazul caruia/careia:
a) o plata in temeiul unui instrument financiar conduce la o deducere fara includere;
b) o plata catre o entitate hibrida conduce la o deducere fara includere, iar tratamentul neuniform este rezultatul unor diferente privind alocarea platilor efectuate catre entitatea hibrida in temeiul legislatiei jurisdictiei in care entitatea hibrida este stabilita sau inregistrata si al legislatiei jurisdictiei oricarei persoane care participa la entitatea hibrida respectiva;
c) o plata catre o entitate cu unul sau mai multe sedii permanente conduce la o deducere fara includere, iar tratamentul neuniform este rezultatul unor diferente privind alocarea platilor intre sediul central si sediul permanent sau intre doua sau mai multe sedii permanente ale aceleiasi entitati in temeiul legislatiei jurisdictiei in care isi desfasoara activitatea entitatea respectiva;
d) o plata conduce la o deducere fara includere ca urmare a unei plati catre un sediu permanent ignorat;
e) o plata de catre o entitate hibrida conduce la o deducere fara includere, iar respectivul tratament neuniform este rezultatul faptului ca plata este ignorata in temeiul legislatiei din jurisdictia beneficiarului platii;
f) o plata preconizata intre sediul central si sediul permanent sau intre doua sau mai multe sedii permanente conduce la o deducere fara includere, iar tratamentul neuniform respectiv este rezultatul faptului ca plata este ignorata in temeiul legislatiei din jurisdictia beneficiarului platii; sau
g) apare o dubla deducere.
      
In functie de situatia din care rezulta tratamentul neuniform al unor elemente hibride, contribuabilul roman aplica, dupa caz, una din urmatoarele regulile de ajustare:
- i se impune nededucerea unei plati/cheltuieli, sau
- i se impune includerea platilor in veniturile sale impozabile.
     
De asemenea, se propune excluderea din categoria tratamentelor neuniforme ale elementelor hibride vizate de normele propuse sub conditia indeplinirii anumitor cerinte, cum este cazul tratamentelor rezultate dintr-o plata de dobanda efectuata catre o intreprindere asociata, in cadrul unui instrument financiar, daca instrumentul financiar a fost emis:
•    in legatura cu instrumente financiare cu caracteristici de conversie, de recapitalizare interna sau de reducere a valorii contabile la nivelul unei societati-mama;
•    la un nivel necesar pentru a satisface cerintele aplicabile in materie de capacitate de absorbtie a pierderilor;
•    nu ca parte a unui acord structurat.

Modificari in domeniul TVA
In vederea transpunerii prevederilor Directivei (UE) 2018/1910 a Consiliului din 4 decembrie 2018 de modificare a Directivei 2006/112/CE in ceea ce priveste armonizarea si simplificarea anumitor norme din sistemul taxei pe valoarea adaugata pentru impozitarea schimburilor comerciale dintre statele membre, se propun urmatoarele modificari:

Referitor la stocurile la dispozitia clientului:

• se va considera ca in momentul expedierii sau transportului bunurilor catre depozitul situat intr-un alt stat membru nu are loc o livrare intracomunitara in statul membru de plecare a bunurilor, respectiv o achizitie intracomunitara in statul membru in care sosesc bunurile in stoc.
• se va considera ca numai in momentul in care are loc transferul dreptului de a dispune de bunuri catre cumparator are loc o livrare intracomunitara scutita in statul membru de plecare a bunurilor si o achizitie intracomunitara impozabila in statul membru in care se afla stocul de bunuri.

Astfel, se va evita situatia in care furnizorul trebuie sa fie inregistrat in fiecare stat membru in care a expediat/transportat bunuri in cadrul regimului de stocuri la dispozitia clientului.

• se introduce obligatia atat pentru furnizor, cat si pentru cumparator de a tine un registru al bunurilor transferate in cadrul regimului de stocuri la dispozitia clientului, in vederea asigurarii monitorizarii adecvate de catre administratiile fiscale;
• se introduce obligatia ca in Declaratia recapitulativa a furnizorului sa fie mentionata identitatea cumparatorilor carora le vor fi livrate ulterior bunurile expediate in cadrul regimului pentru stocuri la dispozitia clientului.

Referitor la tranzactiile in lant:

• in cazul in care aceleasi bunuri sunt livrate succesiv si sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru direct de la primul furnizor la ultimul client din lant, se va considera ca expedierea sau transportul este atribuit livrarii efectuate catre operatorul intermediar.
• prin derogare, in cazul in care operatorul intermediar a comunicat furnizorului sau numarul de identificare in scopuri de TVA care i-a fost eliberat de catre statul membru din care sunt expediate sau transportate bunurile se va considera ca transportul este atribuit livrarii de bunuri efectuate de catre operatorul intermediar.

Referitor la conditiile de aplicare a scutirii de TVA pentru livrarile intracomunitare de bunuri se introduce, drept conditie de fond pentru aplicarea scutirii de TVA pentru livrarile intracomunitare, depunerea si completarea corecta a Declaratiei recapitulative (VIES), cu exceptia cazului in care furnizorul poate justifica in mod corespunzator deficienta, intr-un mod considerat satisfacator de autoritatile fiscale.
Tot in domeniul TVA, cadoul de Craciun oferit de Guvern este disparitia, incepand cu 1 februarie 2020, a sistemului platii defalcate a taxei pe valoarea adaugata. 

Ordonanta de urgenta nr. 78/2019 privind modificarea unor acte normative si stabilirea unor masuri in domeniul agriculturii, precum si pentru aprobarea unor masuri fiscal-bugetare, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1031 din 23 decembrie 2019, abroga prevederile Ordonantei Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcata a TVA, incepand cu data de 1 februarie 2020.

Pana la aceasta data, contul de TVA poate fi executat silit de catre orice creditor, indiferent de natura creantei, deci inclusiv de catre organele de executare silita din cadrul ANAF.
De retinut ca incepand cu data publicarii acestei Ordonante de urgenta (23 decembrie 2019), organele fiscale nu mai opereaza inscrieri in Registrul persoanelor care aplica plata defalcata a TVA.
Comisia Europeana (CE) a cerut autoritatilor sa elimine din legislatie sistemul platii defalcate a taxei pe valoare adaugata (,,split TVA’’), deoarece incalca dreptul Uniunii Europene.

Mecanismul platii defalcate a TVA a fost introdus de la 1 octombrie 2017, initial in forma optionala pentru firmele care si-au manifestat aceasta dorinta in schimbul unor facilitati fiscale, pana la data de 31 decembrie 2017. Incepand cu anul 2018, sistemul a devenit obligatoriu pentru firmele care nu si-au achitat obligatiile fiscale reprezentand TVA, mai vechi de 60 de zile de la scadenta si pentru cele care au intrat in insolventa.

Modificari in domeniul salarizarii si al contributiilor sociale
Incepand cu data de 1 ianuarie 2020 se majoreaza salariul minim brut pe tara la suma de 2.230 lei lunar, fara a include sporuri si alte adaosuri. Salariul minim brut pentru personalul incadrat pe functii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime in munca de cel putin un an in domeniul studiilor superioare, va ramane in 2020 la cuantumul actual de 2.350 de lei.

Consecintele fiscale ale majorarii salariului minim
Incepand cu 1 ianuarie 2020, toate drepturile si obligatiile stabilite potrivit legii se determina prin raportare la nivelul de 2.230 lei al salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata.
Majorarea salariului minim brut pe economie la 2.230 lei va duce la cresterea plafonului in functie de care persoanelor fizice ce obtin venituri din activitati independente, din drepturi de proprietate intelectuala, cedarea folosintei bunurilor, investitii, activitati agricole si alte surse, le poate reveni obligatia de a plati contributii de asigurari sociale si asigurari sociale de sanatate, intrucat aceste plafoane se determina in functie de nivelul salariului de baza minim brut pe tara in vigoare la termenul de depunere a declaratiei unice pentru veniturile estimate.

Noul plafon in functie de care se vor stabili aceste obligatii catre bugetul de stat va fi de 26.760 lei (12 salarii minime brute pe economie), contributia de asigurari sociale pentru aceste categorii de persoane fiind de 6.690 lei (26.760*25%) comparativ cu suma de 6.240 lei valabila pentru anul 2019 (crestere cu 450 lei), iar contributia de sanatate va fi de 2.676 lei (26.760*10%), comparativ cu contributia actuala de 2.496 lei (crestere cu 180 lei).

De asemenea, cresterea salariului minim la 2.230 lei va conduce si la majorarea normelor de venit pentru contribuabilii care obtin venituri din activitati independente impusi pe baza normelor de venit. Norma de venit pentru fiecare activitate desfasurata de contribuabil nu poate fi mai mica decat salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in vigoare la momentul stabilirii acesteia, inmultit cu 12.

O alta consecinta a majorarii salariului minim este cresterea contributiei pentru persoane cu handicap neincadrate, pentru contribuabilii care au mai mult de 50 de angajati si nu angajeaza persoane cu handicap. Cunoastem faptul ca potrivit Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificarile si completarile ulterioare, autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel putin 50 de angajati, au obligatia de a angaja persoane cu handicap intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati. Daca nu angajeaza persoane cu handicap, platesc lunar catre bugetul de stat o suma reprezentand salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap.

Registrul beneficiarilor reali – noutate pentru anul 2020
Registrul Beneficiarilor Reali administrat de ONRC introdus de Legea nr. 129/2019 pentru combaterea spalarii banilor, ce a intrat in vigoare la data de 21 iulie 2019 prevede ca in termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a legii, societatile inregistrate in registrul comertului, cu exceptia companiilor si societatilor nationale, precum si a societatilor detinute integral sau majoritar de stat, sa depuna, prin grija reprezentantului legal spre inregistrare in Registrul beneficiarilor reali ai societatilor tinut de Oficiul National al Registrului Comertului, o declaratie privind datele de identificare ale beneficiarilor reali.

Atentie! Nerespectarea de catre administratorul care reprezinta societatea a acestei obligatii constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei.
 
Potrivit legii, prin beneficiar real se intelege orice persoana fizica ce detine sau controleaza in cele din urma clientul si/sau persoana fizica in numele caruia/careia se realizeaza o tranzactie, o operatiune sau o activitate.

Pragurile valorice pentru declaratia Intrastat in anul 2020
Pragurile valorice Intrastat pentru colectarea informatiilor statistice raman neschimbate:
- 900.000 lei pentru expedieri intra-UE de bunuri si, respectiv,
- 900.000 lei pentru introduceri intra-UE de bunuri.

Operatorii economici care in cursul anului 2019 au efectuat schimburi de bunuri cu statele membre ale Uniunii Europene a caror valoare anuala, separat pentru cele doua fluxuri, expedieri si, respectiv, introduceri de bunuri, depaseste valoarea pragurilor Intrastat stabilite trebuie sa completeze si sa transmita la Institutul National de Statistica declaratii statistice Intrastat incepand cu luna ianuarie 2020.

In cursul anului 2020 pot deveni furnizori de date Intrastat si alti operatori economici care realizeaza schimburi intra-UE de bunuri a caror valoare cumulata de la inceputul anului depaseste pragurile Intrastat pentru anul 2020.
Acesti operatori economici trebuie sa completeze si sa transmita declaratii statistice Intrastat incepand din luna in care valoarea cumulata de la inceputul anului 2020 a expedierilor si/sau a introducerilor intra-UE de bunuri depaseste pragurile Intrastat stabilite, separat pentru cele doua fluxuri, expedieri si, respectiv, introduceri de bunuri.

Modificari ale legislatiei privind fuziunea prin absorbtie
Proiectul de ordin M.F.P. privind principalele aspecte legate de intocmirea si depunerea situatiilor financiare anuale si a raportarilor contabile anuale ale operatorilor economici la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice si pentru reglementarea unor aspecte contabile, publicat  pe site-ul mfinante.ro in data de 19.12.2019, prevede doua modificari ale Normelor metodologice privind reflectarea in contabilitate a principalelor operatiuni de fuziune, divizare, dizolvare si lichidare a societatilor, precum si de retragere sau excludere a unor asociati din cadrul societatilor, si anume:

• La intocmirea protocolului de predare-primire, societatea absorbanta se asigura ca societatea absorbita si-a indeplinit obligatiile prevazute de lege, referitoare la intocmirea si depunerea situatiilor financiare anuale, stabilite prin legea contabilitatii.
• In cazul in care societatea absorbita exista din punct de vedere legal la finele exercitiului financiar de raportare, aceasta are obligatia intocmirii si depunerii situatiilor financiare prevazute de lege. Daca societatea absorbita este radiata in perioada cuprinsa intre data la care trebuie intocmite situatiile financiare anuale si termenul de depunere a acestora, prevazut de legea contabilitatii, aceste situatii vor fi depuse inainte de incetarea existentei societatii absorbite.

In fine, se anunta vesti bune pentru contribuabilii adaptati la nou!
,,Transformam cozile de la ghiseu in click-uri pe dispozitive mobile!’’ - este o declaratie recenta a Ministrului Finantelor Publice. Se promite ca intregul sistem al ANAF va intra in epoca digitalizarii, iar oamenii vor putea plati taxele prin intermediul dispozitivelor mobile.
Intr-o postare pe reteaua sociala Facebook, Ministrul prezinta o serie de masuri legate de modernizarea ANAF si a Spatiului Virtual Privat (SPV). 

Pentru optimizarea si simplificarea serviciilor aferente obligatiilor fiscale, nefiscale si platii taxelor, Ministerul are in vedere modernizarea portalului ANAF, extinderea gamei de servicii oferite in SPV, extinderea disponibilitatilor serviciilor electronice catre beneficiari prin realizarea portalului ANAF adaptate la smartphone si tableta, precum si dezvoltarea unor aplicatii pentru Android si iOS pentru accesarea serviciilor.
Pentru eliberarea documentelor, Ministrul anunta modernizarea platformei de arhivare elecronica si imbunatatirea comunicarii interinstitutionale pentru schimb automat de date intre Ministerul Finantelor si alte institutii.

Cu ajutorul unui cod de bara contribuabilul va putea urmari stadiul documentului depus si va primi raspunsul in format electronic prin SPV.
Asadar, se anunta o perioada de schimbari majore in cadrul ANAF, in care procesul de modernizare al acestei institutii va fi accelerat, iar pentru realizarea obiectivului stabilit se va propune ca respectivul  proiect sa fie considerat de siguranta nationala. 

Sa speram ca noul an 2020 ne va aduce si o eficientizare a tehnicilor si instrumentelor utilizate de inspectorii fiscali in colectarea veniturilor bugetare. Astfel, ne dorim sa nu mai asistam la biruri si obligatii doar pentru contribuabilii bun-platnici, in timp ce pentru firmele care nu isi achita datoriile de ani de zile sa se intocmeasca dosare de insovabilitate si in final acestea sa fie radiate din evidentele fiscale pe motiv ca respectivele societati nu detin bunuri urmaribile.