Ajustarile de preturi de transfer si TVA: ce a decis CJUE

Un litigiu cu ANAF a adus in fata CJUE o problema practica delicata: pot fi ajustarile de preturi de transfer considerate operatiuni supuse TVA?

Arcomet Romania, filiala a grupului belgian Arcomet, desfasura activitati de cumparare si inchiriere de macarale pentru clienti din Romania. Societatea-mama, Arcomet Belgia, negocia la nivel central contracte cu furnizorii si oferea o serie de servicii de management (strategie, planificare, finantare, calitate, siguranta), asumand si principalele riscuri economice legate de activitatea filialei.

Pentru a reflecta principiile OCDE privind preturile de transfer, cele doua parti au semnat in ianuarie 2012 un contract care stabilea un mecanism de ajustare a profitabilitatii:

- daca Arcomet Romania obtinea o marja de profit operational mai mare de 2,74%, trebuia sa vireze diferenta catre Arcomet Belgia;

- daca marja era sub –0,71%, atunci Arcomet Belgia trebuia sa compenseze filialei pierderea;

- intre aceste limite nu se datora nicio ajustare.

In anii 2011-2013, Arcomet Romania a depasit pragul de 2,74%, astfel ca Arcomet Belgia i-a emis facturi de regularizare. Primele doua au fost tratate de filiala ca achizitii intracomunitare de servicii cu taxare inversa, dar a treia a fost considerata de societate ca fiind in afara sferei TVA.

ANAF a efectuat o inspectie fiscala si a decis:

- refuzul dreptului de deducere a TVA pentru facturile respective, motivand ca nu a fost demonstrata prestarea efectiva a serviciilor si necesitatea lor pentru activitatile taxabile;

- impunerea TVA suplimentara, plus dobanzi si penalitati.

Societatea a contestat actele administrative-fiscale, dar Tribunalul Bucuresti a respins actiunea in 2017. Ulterior, compania a formulat recurs la Curtea de Apel Bucuresti, care a hotarat sa suspende judecarea cauzei si sa adreseze Curtii urmatoarele intrebari preliminare:

„1) Articolul 2 alineatul (1) litera (c) din [Directiva TVA] trebuie interpretat in sensul ca suma facturatade o societate (principalul) catre o societate afiliata (societatea operationala), egala cu suma necesarapentru a alinia profitul societatii operationale cu activitatile efectuate si riscurile asumate conformmetodei marjei din [principiile] OCDE privind preturile de transfer, reprezinta o plata pentru unserviciu care intra astfel in sfera TVA?ului?

2) In cazul unui raspuns afirmativ la prima intrebare, in ceea ce priveste interpretarea articolului 168 sia articolului 178 din [Directiva TVA], autoritatile fiscale au dreptul sa solicite, suplimentar facturii,documente (de exemplu rapoarte de activitate, situatii de lucrari etc.) care sa justifice utilizareaserviciilor achizitionate in folosul operatiunilor taxabile ale persoanei impozabile sau aceasta analiza a dreptului de deducere a TVA?ului ar trebui sa se intemeieze exclusiv doar pe legatura directa intreachizitie si livrari/prestari sau intreaga activitate economica a persoanei impozabile?”

Raspunsul CJUE a fost clar:

Da, aceste ajustari pot reprezenta prestari de servicii oneroase supuse TVA, daca exista un raport juridic cu prestatii reciproce si o legatura directa intre serviciu si suma.

Da, administratia fiscala poate cere documente suplimentare, dar numai in masura in care acestea sunt necesare si proportionale pentru a verifica realitatea serviciilor si legatura lor cu activitatea economica:

Articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata, astfel cum a fost modificata prinDirectiva 2010/45/UE a Consiliului din 13 iulie 2010, trebuie interpretat in sensul ca remunerarea serviciilor intragrup furnizate de o societate?mama filialei sale si detaliatecontractual, care este calculata conform unei metode recomandate de principiile aplicabile inmateria preturilor de transfer adoptate de Organizatia pentru Cooperare si DezvoltareEconomica (OCDE) si corespunde partii din marja de profit operationala care depaseste2,74 % realizata de aceasta filiala, constituie contrapartida unei prestari de servicii efectuatecu titlu oneros care intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata.

2) Articolele 168 si 178 din Directiva 2006/112, astfel cum a fost modificata prin Directiva2010/45, trebuie interpretate in sensul ca nu se opun ca administratia fiscala sa solicite unei persoane impozabile care cere deducereataxei pe valoarea adaugata achitate in amonte prezentarea altor documente decat facturapentru a dovedi existenta serviciilor mentionate pe aceasta factura si utilizarea lor in scopuloperatiunilor taxabile ale respectivei persoane impozabile, cu conditia ca prezentarea acestorprobe sa fie necesara si proportionala in acest scop.

Consecinte pentru companii

- Integrarea TVA in analiza preturilor de transfer. Ajustarile intragrup nu mai pot fi privite exclusiv prin prisma impozitelor directe. Grupurile trebuie sa evalueze si consecintele asupra TVA, ceea ce inseamna o documentatie mai riguroasa si o planificare financiara integrata.

- Documentatie solida pentru deducerea TVA. Factura nu mai este suficienta. Companiile trebuie sa fie pregatite sa prezinte rapoarte de activitate, descrieri ale serviciilor si alte dovezi concrete ale prestatiilor efective. Ajustarile de preturi de transfer care pana acum erau neutre din punct de vedere TVA pot genera obligatii suplimentare de plata. Grupurile trebuie sa ia in calcul aceste efecte in managementul lichiditatilor.

Decizia nu inchide discutia. In situatii in care nu exista o legatura directa intre plata efectuata si un serviciu efectiv prestat, se poate argumenta ca ajustarea nu intra in sfera TVA. Instantele nationale vor avea un rol important in a filtra cazurile concrete.