Clarificari importante in Responsabilitatea Fiscala: Decizia CJUE in Cazul C-442/22

Recenta decizie a Curtii de Justitie a Uniunii Europene in cazul C-442/22 aduce lumina asupra unei probleme complexe privind responsabilitatea fiscala in cazul facturilor false, emise de angajat, fara acordul angajatorului, in contextul art. 203 din directiva TVA care prevede:

 „TVA este datorata de orice persoana ce mentioneaza aceasta taxa pe o factura.”

Cazul se concentreaza pe situatia in care un angajat emite facturi false folosind identitatea angajatorului sau, fara cunostinta sau consimtamantul acestuia. Aceasta situatie ridica intrebari importante despre cine ar trebui sa fie responsabil pentru plata TVA in astfel de circumstante.

In speta, o angajata a utilizat datele angajatorului sau, fara stirea si fara consimtamantul acestuia, pentru a emite facturi false care mentionau TVA?ul si prezentandu?l pe acesta ca fiind persoana impozabila, in scopul de a le vinde in mod nelegal pentru ca cumparatorii sa poata beneficia in mod nejustificat de un drept de deducere a TVA?ului nedatorat.
(…)Angajatorul nu ar fi dat dovada de toata diligenta necesara pentru a evita emiterea de facturi frauduloase. Astfel, aceasta angajata era responsabila de facturare si ar fi dispus in special de competenta de a emite facturi cu TVA in afara sistemului informatic de facturare, fara a fi necesar sa obtina consimtamantul suplimentar al angajatorului sau.
(…)Administratia fiscala ar fi considerat, asadar, ca acest angajator nu si?a indeplinit obligatia de supraveghere si ca neglijenta sa l?ar fi impiedicat sa descopere si sa previna practicile frauduloase ale angajatei sale. Aceasta administratie a apreciat, asadar, ca angajatorul mentionat trebuia considerat ca fiind persoana care a mentionat TVA?ul, in sensul articolului 203 din Directiva TVA, si ca, prin urmare, era obligat la plata TVA?ului mentionat pe facturile in litigiu, in temeiul dispozitiei nationale de transpunere aacestui articol 203.
(…)Asadar, in asemenea imprejurari, revine administratiei fiscale sau instantei sesizate sarcina de a efectua o apreciere globala a tuturor elementelor pertinente pentru a stabili daca persoana impozabila ale carei date de identificare in scopuri de TVA au fost uzurpate de angajatul sau pentru a emite facturi false in scopuri de frauda, a dat dovada de diligenta necesara in mod rezonabil pentru a controla actiunile acestui angajat. In caz contrar, aceasta persoana impozabila datoreaza TVA?ul mentionat pe facturile respective, in temeiul articolul 203 din Directiva TVA. 

Decizia Curtii  
Pentru aceste motive, Curtea (Camera a opta) declara: 
Articolul 203 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata trebuie interpretat in sensul ca:
in situatia in care un angajat al unei persoane impozabile in scopuri de taxa pe valoarea adaugata (TVA) a emis o factura falsa in care mentioneaza TVA?ul utilizand identitatea angajatorului sau ca persoana impozabila, fara stirea si fara consimtamantul acestuia din urma, angajatul respectiv trebuie considerat ca fiind persoana care mentioneaza TVA?ul, in sensul acestui articol 203, cu exceptia cazului in care aceasta persoana impozabila nu a dat dovada de diligenta necesara in mod rezonabil pentru a controla actiunile angajatului respectiv.

Aceasta concluzie din hotararea Curtii indica faptul ca, in situatia in care un angajat emite o factura falsa folosind identitatea angajatorului sau pentru a mentiona TVA, angajatul este considerat responsabil pentru TVA mentionata in factura, potrivit articolului 203 din Directiva TVA.

Totusi, daca se demonstreaza ca angajatorul nu a exercitat diligenta necesara pentru a controla actiunile angajatului, atunci responsabilitatea pentru plata TVA revine angajatorului. Prin urmare, angajatorul trebuie sa demonstreze ca a luat masuri adecvate pentru a preveni astfel de fraude, altfel risca sa fie considerat responsabil pentru plata TVA mentionata pe facturile false.

Decizia CJUE in cazul C-442/22 ofera o orientare clara privind responsabilitatea fiscala si necesitatea unui control adecvat al activitatilor angajatilor. Este un pas important in clarificarea legislatiei fiscale si subliniaza responsabilitatea companiilor de a mentine standarde inalte de conformitate si integritate fiscala. Aceasta decizie subliniaza importanta supravegherii angajatilor si implementarii unor masuri de control intern eficiente in cadrul companiilor pentru a preveni astfel de situatii.

Prin aceasta decizie, CJUE reitereaza importanta responsabilitatii individuale si a vigilentei corporative in domeniul fiscal, oferind un cadru mai clar pentru companii in gestionarea riscurilor fiscale. Hotararea CJUE in cazul C-442/22 din Polonia, este importanta si pentru Romania, deoarece jurisprudenta CJUE influenteaza modul in care sunt interpretate si aplicate legile in toate statele membre UE. Aceasta inseamna ca principiile stabilite in aceasta decizie pot fi folosite ca referinta in cazurile similare care apar in instantele din Romania, oferind o directie clara in privinta responsabilitatii pentru TVA in situatii de facturare falsa.