Salariul minim propus pentru 2025: intre asteptari sociale si constrangeri bugetare

Profeanu Laura

27 Nov 2024

Spete pe acelasi subiect

Ministerul Muncii a lansat in dezbatere publica, in luna octombrie 2024, un proiect pentru majorarea salariului minim brut garantat in plata la 4.050 de lei, incepand cu 1 ianuarie 2025, ceea ce ar reprezenta o crestere de 9,46% fata de nivelul actual de 3.700 de lei, conform Notei de fundamentare publicata de minister.

Propunerea isi bazeaza justificarea pe:

- Art. 3 din Conventia OIM nr. 131/1970, care prevede stabilirea unui salariu minim pentru reducerea saraciei;
- Factorii economici, precum productivitatea muncii si rata inflatiei;

Formula de calcul si impact

Nivelul propus se bazeaza pe mecanismul din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), care presupune ajustarea salariului minim cu suma dintre rata inflatiei (4,2%) si cresterea productivitatii muncii (2,5%), dar si pe raportul intre salariul minim si salariul mediu brut.

Pentru 2025, raportul propus este de 47%, conform Legii nr. 283/2024 in vigoare de la 17 noiembrie 2024 (care a modificat, printre altele, si 164 art. Codul muncii) adoptata pentru transpunerea directivei europene privind salariile minime adecvate.

Art. 164. -

(1) Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator programului normal de munca, se stabileste anual prin hotarare a Guvernului si se aplica de la data de 1 ianuarie a anului urmator, cu actualizarea periodica o data pe an, dupa consultarea confederatiilor sindicale si patronale reprezentative la nivel national.

Desi consensul social a stabilit suma de 4.050 de lei, Ministerul Finantelor a emis un aviz negativ, argumentand ca actualul guvern, aflat la final de mandat, nu poate implementa masuri care sa duca la cresterea cheltuielilor bugetare, conform Legii nr. 500/2002 privind finantele publice.

Impactul asupra economiei

Nota de fundamentare prevede urmatoarele efecte:

- Sociale (stimularea ocuparii, cresterea puterii de cumparare si reducerea muncii la negru);
- Macroeconomice (cresterea consumului si a veniturilor bugetare, cu efecte indirecte asupra economiei);
- Bugetare (majorarea salariului minim ar genera o crestere a veniturilor bugetare cu 2,97 miliarde de lei si a cheltuielilor bugetare cu 1,05 miliarde de lei in 2025).

Contributia Directivei (UE) 2022/2041 la stabilirea salariului minim

Adoptata pentru a asigura salarii minime adecvate in Uniunea Europeana, Directiva (UE) 2022/2041 impune statelor membre sa stabileasca salarii minime care sa ofere un nivel de trai decent, luand in considerare puterea de cumparare si costurile de viata, sa reflecte productivitatea nationala si distributia salariilor si sa imbunatateasca conditiile sociale, reducand saracia lucratorilor.

Desi directiva nu stabileste un nivel unic pentru salariile minime in UE, recomanda utilizarea unor valori de referinta precum raportul de 50%-60% intre salariul minim brut si cel mediu brut, deja integrate in propunerile nationale ale Romaniei:

”(28) Salariile minime sunt considerate a fi adecvate daca sunt echitabile in raport cu distributia salariilor in statul membru relevant si ofera un nivel de trai decent lucratorilor pe baza unui contract de munca cu norma intreaga. Gradul de adecvare al salariilor minime legale este determinat si evaluat de fiecare stat membru avand in vedere conditiile sale socioeconomice nationale, inclusiv cresterea ocuparii fortei de munca, competitivitatea si evolutiile regionale si sectoriale. In scopul determinarii respective, statele membre ar trebui sa ia in considerare puterea de cumparare, nivelurile si evolutiile productivitatii nationale pe termen lung, precum si nivelul salariilor, distributia si cresterea lor. Printre alte instrumente, un cos de bunuri si servicii la preturi reale stabilite la nivel national poate fi esential pentru determinarea costului vietii in scopul atingerii unui nivel de trai decent. Pe langa necesitatile materiale, cum ar fi hrana, imbracamintea si locuintele, ar putea fi luata in considerare si necesitatea de a participa la activitati culturale, educationale si sociale.

Este oportun sa se ia in considerare stabilirea si actualizarea salariilor minime legale separat de mecanismele de sprijin pentru venit. Statele membre ar trebui sa utilizeze indicatori si valori de referinta asociate pentru a-si ghida evaluarea gradului de adecvare al salariilor minime legale. Statele membre ar putea alege dintre indicatorii utilizati in mod obisnuit la nivel international si/sau indicatori utilizati la nivel national. Respectiva evaluare s-ar putea baza pe valori de referinta utilizate in mod obisnuit la nivel international, cum ar fi raportul dintre salariul minim brut si 60 % din salariul median brut si raportul dintre salariul minim brut si 50 % din salariul mediu brut, care in prezent nu sunt indeplinite de toate statele membre, sau raportul dintre salariul minim net si 50 % sau 60 % din salariul mediu net. Evaluarea s-ar putea baza, de asemenea, pe valori de referinta asociate indicatorilor utilizati la nivel national, cum ar fi compararea salariului minim net cu pragul de saracie si puterea de cumparare a salariilor minime”.

Concluzie

Cu avizul negativ al Ministerului Finantelor si constrangerile bugetare, adoptarea hotararii ar putea fi amanata, ceea ce ar intarzia transpunerea directivei europene si ar genera incertitudini in sectorul privat. Totusi, neadoptarea la timp a masurii risca sa plaseze Romania in conflict cu obligatiile sale europene.
Desi proiectul majorarii salariului minim brut la 4.050 de lei aduce beneficii sociale si economice evidente, avizul negativ al Ministerului Finantelor evidentiaza constrangerile bugetare si politice ale implementarii sale.

Studii de caz si articole despre salariu minim