Taxa pe stalp: impozit ineficient si descurajator pentru investitii. Studiile de impact cer abrogarea

Profeanu Laura

19 Aug 2025

Spete pe acelasi subiect

Reactivarea impozitului pe constructiile speciale, cunoscut popular drept „taxa pe stalp”, prin OUG nr. 156/2024 (cu modificari ulterioare prin OUG nr. 21/2025), a readus in prim-plan o masura fiscala extrem de controversata. Aplicabila incepand cu 1 ianuarie 2025, taxa vizeaza activele incadrate la categoria de „constructii speciale” (constructiile sunt cele prevazute in grupa 1 din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe) si se declara anual, cu plata in doua transe.

Desi obiectivul declarat al Guvernului este reducerea deficitului bugetar, mediul de afaceri si specialistii in economie avertizeaza ca efectele reale sunt mai degraba negative, atat pentru companii, cat si pentru bugetul statului.

O taxa cu impact redus la buget, dar costuri mari pentru economie

In scenariul pesimist, veniturile nete aduse de impozitul pe constructii ar putea fi chiar la jumatate fata de sumele brute estimate initial.

Povara cade pe investitii si consumatori

Conform studiului realizat de prof. Cristian Paun si prof. Radu Musetescu (ASE Bucuresti), taxa pe constructii speciale are mai multe probleme structurale:

- fiind calculata la valoarea contabila a activelor, loveste in special in companiile care au realizat investitii recente (active cu valoare neamortizata mare).

- firmele platesc impozitul chiar daca inregistreaza pierderi, ceea ce echivaleaza cu o dubla taxare a capitalului.

- companiile vor incerca sa includa costul suplimentar in preturile finale, ceea ce duce la scumpiri, mai ales in sectoarele cu cerere inelastica (energie, utilitati).

- societatile „intensive in active fixe” (energie, transport, industrie extractiva) sunt mult mai afectate decat cele cu modele de business „asset light”, deci distorsioneaza competitivitatea.

Experienta trecuta confirma: efecte slabe si contraproductive

Taxa pe stalp nu este o noutate. Intre 2014–2016, Romania a mai aplicat acest impozit, iar concluziile de atunci sunt similare: incasari bugetare reduse, in timp ce mediul de afaceri a reclamat blocarea investitiilor si cresterea costurilor operationale.

Datele analizate in raport arata ca in 2014, desi incasarile din impozitul pe proprietate au crescut cu aproximativ 40%, pierderile din alte taxe (in special TVA si taxe pe utilizarea bunurilor) au anulat acest castig.

Ce solutii alternative propun specialistii

Economistii si reprezentantii mediului privat propun abrogarea urgenta a taxei sau, cel putin, inlocuirea ei cu masuri mai putin daunatoare, cum ar fi:

- extinderea duratelor de amortizare pentru constructiile speciale;

- aplicarea unei amortizari decelerate, care sa reduca presiunea fiscala imediata;

- suspendarea temporara a facilitatii de amortizare, fara a introduce un nou impozit si fara a creste costurile de conformare pentru companii.

Astfel de masuri ar putea genera efecte similare la nivel bugetar, dar cu un impact mult mai mic asupra competitivitatii si investitiilor.

Obligatii declarative si termene

Pentru anul 2025, contribuabilii au declarat impozitul pe constructii pana la 26 mai, iar plata se face in doua transe: 30 iunie si 31 octombrie. Cei care au achitat integral pana la 26 mai au beneficiat de o bonificatie de 10%. Cotele aplicabile sunt de 0,25% sau 0,5%, in functie de tipul de active vizate, conform art. 498 alin. 1 lit. a) si b) din Codul fiscal:

(1) Impozitul pe constructii anual se calculeaza astfel:

a) prin aplicarea unei cote de 0,5% asupra valorii nete a constructiilor, altele decat cele prevazute la lit. b), pentru care nu se datoreaza impozit pe cladiri/taxa pe cladiri potrivit prevederilor titlului IX, existente in patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior/in ultima zi a anului fiscal modificat anterior celui pentru care se datoreaza impozitul pe constructii;

b) prin aplicarea unei cote de 0,25% asupra valorii constructiilor din contracte/acorduri sau alte acte juridice prin care se constituie drepturi de administrare/concesiune/folosinta cu titlu gratuit/inchiriere, in cazul celor apartinand domeniului public/privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale, existente la data de 31 decembrie a anului anterior/in ultima zi a anului fiscal modificat anterior celui pentru care se datoreaza impozitul pe constructii, pentru care nu se datoreaza taxa pe cladiri potrivit prevederilor titlului IX; in acest caz, impozitul este datorat de contribuabilii care le au in administrare/concesiune/folosinta cu titlu gratuit/inchiriere.

Concluzie

Taxa pe stalp se dovedeste, si de aceasta data, o masura cu randament fiscal scazut si cu efecte adverse evidente asupra mediului de afaceri. Desi aduce venituri punctuale la buget, acestea sunt minore raportat la deficit si sunt contrabalansate de pierderi mai mari din alte surse. In aceste conditii, presiunea mediului de afaceri pentru abrogarea sau inlocuirea taxei devine tot mai puternica, iar Guvernul va trebui sa decida daca mentine o masura criticata unanim sau daca va opta pentru solutii fiscale mai echilibrate.

Studii de caz si articole despre taxa pe stalp