Reguli generale aplicate veniturilor din operatiunile de fiducie

In contextul modern al tranzactiilor financiare si patrimoniale, operatiunile de fiducie capata o importanta tot mai mare. Acest articol isi propune sa clarifice tratamentul fiscal aplicabil veniturilor realizate din operatiunile de fiducie, conform Codului Fiscal, oferind o imagine de ansamblu asupra principalelor prevederi.

Transferul Masei Patrimoniale Fiduciare
Conform Art. 63 din Codul Fiscal, transferul masei patrimoniale de la constituitor la fiduciar, nu constituie un eveniment impozabil la momentul transferului. Aceasta prevedere subliniaza intentia legiuitorului de a nu impovara transferul initial cu obligatii fiscale, facilitand astfel utilizarea structurilor de fiducie pentru planificare patrimoniala si financiara.

Remuneratia Fiduciarului
Remuneratia primita de fiduciar pentru administrarea masei patrimoniale, este considerata venit din activitatea profesionala si se impune cumulat cu veniturile din activitatea profesionala a fiduciarului, fie ca este vorba despre notari publici sau avocati.

Tratamentul Fiscal al Veniturilor
Veniturile realizate din administrarea masei patrimoniale de catre fiduciar, sunt tratate fiscal in functie de natura lor. La determinarea venitului impozabil, nu se deduc pierderile fiscale ale constituitorului, acestea reprezentand pierderi definitive. Obligatiile fiscale ale constituitorului in legatura cu masa patrimoniala administrate, vor fi indeplinite de fiduciar.

Impozitarea Beneficiarului
Veniturile realizate de beneficiar, fie in bani fie in natura, la transferul masei patrimoniale de la fiduciar, sunt impozabile si se supune impunerii veniturilor din alte surse. Exceptie fac veniturile beneficiarului care este totodata si constituitorul, acestea fiind neimpozabile, o prevedere menita sa faciliteze revenirea masei patrimoniale fara sarcini fiscale suplimentare.
Obligatia evaluarii veniturilor realizate, la pretul stabilit prin expertiza tehnica, la locul si la data primirii acestora, revine fiduciarului. Pierderile fiscale inregistrate din administrarea masei patrimoniale de catre fiduciar, reprezinta pierderi definitive si nu se deduc la determinarea venitului impozabil pentru beneficiar ulterior transferului masei patrimoniale de la fiduciar la beneficiarul persoana fizica.

Reguli specifice aplicabile contractelor de fiducie
Art. 30 din Codul fiscal aduce in atentie reguli specifice aplicabile contractelor de fiducie, distingand doua situatii principale, in functie de calitatea beneficiarului: cand constituitorul este si beneficiar si cand beneficiarul este fie fiduciarul, fie o terta persoana.

Cand Constituitorul este si Beneficiar
1. Transferul masei patrimoniale fiduciare nu constituie un transfer impozabil in sensul impozitului pe profit, ceea ce inseamna ca transferul de active de la constituitor la fiduciar nu va genera obligatii fiscale suplimentare pentru constituitor in momentul transferului.
2. Fiduciarul este obligat sa tina o evidenta contabila separata pentru activitatile desfasurate in cadrul administrarii masei patrimoniale fiduciare. Aceasta include transmiterea trimestriala a unui decont catre constituitor, detaliind veniturile si cheltuielile rezultate din administrarea patrimoniului.
3. Valoarea fiscala a activelor din masa patrimoniala fiduciara preluata de fiduciar, este considerata a fi egala cu valoarea fiscala pe care acestea le aveau la constituitor in momentul transferului. Aceasta asigura continuitatea tratamentului fiscal al activelor transferate.
4. Pentru orice activ amortizabil din masa patrimoniala fiduciara, calculul amortizarii fiscale se va efectua conform regulilor care ar fi fost aplicabile daca transferul nu ar fi avut loc, asigurand astfel un tratament fiscal consecvent al activelor amortizabile.

Cand Beneficiarul este Fiduciarul sau o Terta Persoana
In cazul contractelor de fiducie, in care calitatea de beneficiar o are fiduciarul sau o terta persoana, cheltuielile inregistrate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor catre fiduciar, sunt considerate cheltuieli nedeductibile.
Aceste reguli asigura un cadru fiscal clar pentru contractele de fiducie, reflectand particularitatile acestui tip de aranjament juridic si financiar. Tratamentul fiscal favorabil acordat atunci cand constituitorul este si beneficiarul incurajeaza utilizarea contractelor de fiducie pentru planificare succesorala si alte scopuri, mentinand in acelasi timp integritatea bazei de impozitare. Pe de alta parte, tratamentul cheltuielilor ca fiind nedeductibile cand beneficiarul este o terta persoana sau fiduciarul, subliniaza prudenta fiscala si exclude deducerea cheltuielilor, care nu sunt direct legate de activitatea economica.

Impozitele si taxele locale
Conform Art. 488 din Codul fiscal, in cazul persoanelor care incheie contracte de fiducie, impozitele si taxele locale aferente masei patrimoniale fiduciare transferate in cadrul operatiunii de fiducie, sunt platite de catre fiduciar la bugetele locale unde sunt inregistrate bunurile care fac obiectul operatiunii de fiducie, incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a fost incheiat contractul de fiducie.

Concluzii
Reglementarile fiscale privind operatiunile de fiducie reflecta un echilibru intre necesitatea administrarii eficiente a patrimoniului si obligatiile fiscale aferente. Prin clarificarea tratamentului fiscal al diferitelor aspecte ale operatiunilor de fiducie, Codul Fiscal asigura o mai buna intelegere si predictibilitate pentru toate partile implicate, faciliteaza utilizarea structurilor de fiducie in scopuri legale si financiare, si asigura alinierea la standardele fiscale si juridice actuale.