Sediul permanent si implicatiile fiscale

Profeanu Laura

09 Nov 2024

Spete pe acelasi subiect

Sediul permanent reprezinta unul dintre conceptele fundamentale in fiscalitate, important pentru determinarea obligatiilor fiscale ale nerezidentilor in Romania. Codul fiscal, la art. 8, alin. (1), defineste sediul permanent ca un loc prin care un nerezident desfasoara integral sau partial activitati economice in Romania, fie direct, fie printr-un agent dependent.

Ce constituie un sediu permanent?

Sediul permanent poate include diverse tipuri de locatii sau facilitati prin care un nerezident desfasoara activitati economice, cum ar fi:

- O sucursala, birou, fabrica, magazin, sau un atelier;

- O mina, put de titei sau de gaze, cariera sau alte locatii de extractie a resurselor naturale.

Daca o persoana juridica romana intra in reorganizare, locatia in care aceasta continua sa desfasoare activitati cu activele si pasivele proprii poate fi sediu permanent, conform Art. 8 alin. (2) din Codul fiscal.

Un santier de constructii, un proiect de constructie sau un ansamblu de montaj, inclusiv activitatile de supervizare asociate acestora, se considera sediu permanent, daca durata activitatii depaseste 6 luni.

Exceptiile de la definitia sediului permanent

Codul fiscal, la Art. 8 alin. (4), prevede anumite situatii care nu constituie sediu permanent, chiar daca un nerezident desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei. Printre aceste exceptii se numara:

- Folosirea unei instalatii pentru depozitarea sau expunerea produselor nerezidentului;

- Mentinerea unui stoc de bunuri in scopul depozitarii, expunerii sau prelucrarii de catre o alta entitate;

- Vanzarea produselor la expozitii sau targuri temporare, daca vanzarea are loc cel tarziu la o luna dupa incheierea evenimentului;

- Activitati de achizitionare de produse sau de culegere de informatii;

- Desfasurarea de activitati cu caracter pregatitor sau auxiliar, care nu contribuie direct la generarea de venituri.

Exemple practice de aplicare a conceptului de sediu permanent

Normele de aplicare a Codului fiscal (HG 1/2016, SECTIUNEA a 3-a, Punctul 3) alin. 3)) ofera exemple detaliate pentru a clarifica cand o locatie poate fi considerata sediu permanent si cand nu:

1. Vanzatorul care viziteaza clientul:

Daca un vanzator viziteaza periodic biroul unui client pentru a primi comenzi, locatia clientului nu este un sediu permanent al firmei nerezidente. Chiar daca exista o colaborare frecventa, nu se considera ca locatia este „la dispozitia” nerezidentului.

2. Angajatul care foloseste un birou in sediul unei alte companii:

Daca un angajat al unei companii nerezidente are la dispozitie un birou in sediul unei alte societati pentru a supraveghea respectarea contractului, acea locatie poate fi sediu permanent, in cazul in care biroul este utilizat o perioada suficient de lunga si activitatile desfasurate acolo nu au caracter pregatitor sau auxiliar.

3. Societatea de transport cu acces periodic la o platforma de livrare:

O societate de transport rutier care utilizeaza zilnic platforma de livrare a unui client pentru a livra marfuri nu are un sediu permanent in acel spatiu, deoarece accesul este limitat si nu implica dreptul de utilizare deplin al locatiei.

4. Zugravul care lucreaza regulat intr-o cladire de birouri:

Daca un zugrav petrece o perioada extinsa (de exemplu, 3 zile pe saptamana timp de 2 ani) in aceeasi cladire de birouri a unui client, prezenta sa constanta poate fi considerata un sediu permanent.

Caracteristica de „loc fix de activitate”

Pentru ca o locatie sa fie sediu permanent, aceasta trebuie sa fie un loc de activitate „fix” adica sa existe o legatura intre activitatea desfasurata si un punct geografic. Nu este necesar ca echipamentul sau resursele utilizate in activitate sa fie fixate fizic in acel loc, insa este suficient ca acestea sa ramana intr-o anumita locatie, fara relocare frecventa.

Exemple de unicitati geografice si comerciale

a) Exemple de situatii in care locatia activitatii constituie un sediu permanent unic, precum si situatii in care acesta nu este recunoscut:

- Mina
O mina constituie un singur loc de activitate chiar daca activitatile sunt deplasate dintr-o locatie in alta in cadrul minei, deoarece mina este o unitate geografica si comerciala unitara.

- Hotel de birouri

Daca o firma inchiriaza birouri intr-un hotel, hotelul constituie un loc unic de activitate pentru acea firma, deoarece locatia este un punct geografic pentru activitatea sa.

- Piata deschisa sau targ

Un stand fixat in piata sau targ este un loc unic de activitate pentru respectivul comerciant, deoarece activitatea este legata de acel loc.

b) Exemple in care nu se constituie un loc unic de activitate

- Zugrav cu contracte multiple in aceeasi cladire

Atunci cand un zugrav lucreaza succesiv in diverse locatii dintr-o cladire pentru clienti diferiti, cladirea nu este loc unic de activitate. Fiecare contract se desfasoara separat, fara legatura intre ele.

- Zugrav cu un singur contract pentru intreaga cladire

Daca insa zugravul are un singur contract pentru zugravirea intregii cladiri pentru un singur client, atunci cladirea este un loc unic de activitate, iar activitatea desfasurata este un sediu permanent.

Importanta identificarii unui sediu permanent

Pentru nerezidenti, existenta unui sediu permanent in Romania, implica obligatia de a plati impozit pe profit in Romania pentru veniturile atribuibile acestuia. In lipsa unui sediu permanent, veniturile obtinute din activitatile desfasurate in Romania de catre nerezidenti sunt de regula impozitate prin retinere la sursa, in functie de natura venitului.

Concluzie

Nerezidentii care desfasoara activitati economice in Romania trebuie sa analizeze cu atentie daca activitatile lor corespund definitiei legale a sediului permanent si, daca este cazul, sa se conformeze cerintelor fiscale aplicabile in Romania.

Studii de caz si articole despre sediu permanent