Birocratia statistica ramane: propunerea de limitare a solicitarilor INS, respinsa definitiv

Profeanu Laura

03 Apr 2025

Spete pe acelasi subiect

Un proiect legislativ care ar fi putut reduce considerabil sarcinile birocratice ale firmelor si ale persoanelor fizice in raport cu Institutul National de Statistica (INS) a fost respins definitiv de Parlament. Initiativa urmarea ca INS sa nu mai poata solicita date de la contribuabili in situatiile in care aceste informatii sunt deja disponibile din surse administrative. Cu toate acestea, votul negativ al deputatilor a inchis orice cale de aplicare a propunerii.

Ce presupunea proiectul?

Proiectul de lege propunea completarea Legii nr. 226/2009 privind organizarea si functionarea statisticii oficiale in Romania, introducand o limitare clara: autoritatile statistice sa solicite date de la furnizorii de date doar atunci cand acele informatii nu exista in niciun alt registru public sau sursa administrativa. Astfel, raportarile catre INS ar fi devenit mai eficiente si mai putin impovaratoare, in special pentru companiile mici sau fara activitate economica relevanta.

De ce era importanta aceasta modificare?

In forma sa actuala, Legea 226/2009 obliga orice persoana fizica sau juridica desemnata ca „furnizor de date” sa transmita catre INS, gratuit, date corecte si complete, conform calendarului prevazut in programul statistic national. Nerespectarea acestor obligatii se sanctioneaza cu amenzi considerabile, fara a tine cont de dimensiunea entitatii, de lipsa activitatii economice sau de alte circumstante particulare.

Astfel, atat microintreprinderile, cat si PFA-urile inactive sau in insolventa sunt obligate sa furnizeze aceleasi volume de informatii ca marile companii, fara ca legea sa prevada mecanisme de diferentiere sau simplificare.

Initiatorii proiectului atrageau atentia ca majoritatea covarsitoare a datelor solicitate de INS se regasesc deja in bazele altor institutii publice (ANAF, Registrul Comertului, Casa Nationala de Pensii etc.), ceea ce transforma obligatia de raportare intr-un exercitiu redundant, costisitor si, adesea, inutil.

Care este situatia in prezent?

Dupa respingerea initiativei atat in Senat, cat si in Camera Deputatilor (camera decizionala), proiectul nu mai poate produce efecte juridice. Asadar, firmele si ceilalti furnizori de date raman in continuare obligati sa respecte toate cerintele INS, sub sanctiunea amenzilor mari prevazute de lege.

Aceasta decizie legislativa reconfirma o realitate birocratica de care mediul de afaceri se loveste frecvent: lipsa unei strategii coerente de interconectare a bazelor de date publice si a unui efort concret de reducere a sarcinilor administrative pentru contribuabili.

Concluzii

Desi respins, proiectul a adus in discutie o problema reala: povara raportarilor statistice, in special asupra entitatilor mici, si necesitatea unei reforme in colectarea datelor publice. In lipsa unor modificari legislative viitoare, INS va putea continua sa solicite aceleasi informatii de la furnizori de date, chiar daca acestea exista deja in alte registre. Pentru contribuabili, acest lucru inseamna in continuare timp pierdut, costuri suplimentare si un risc semnificativ de sanctionare pentru neconformare.

Studii de caz si articole despre proiect de lege