Guvernul in contradictie cu propriile reglementari: obligativitatea stampilei reintrodusa pentru documentele de pensii

O noua ordonanta de urgenta nr. 70/2023, reintroduce obligativitatea utilizarii stampilei si a semnaturii olografe pentru angajatorii care elibereaza adeverintele si documentele necesare pentru stabilirea sau recalcularea drepturilor de pensie.

Decizia vine in contextul in care Regulamentul (UE) nr. 910/2014 a introdus conceptul de sigiliu electronic ca alternativa pentru semnatura olografa. Totusi, in ciuda avansurilor tehnologice si a tranzitiei catre digitalizare, Guvernul Romaniei a considerat necesara mentinerea autenticitatii si integritatii documentelor legate de pensii printr-o metoda traditionala.

Aceasta masura pare sa fie in contradictie directa cu prevederile OG nr. 17/2015, care stabileste ca persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat si entitatile fara personalitate juridica nu au obligatia de a folosi stampila pe documentele trimise sau emise in relatie cu institutiile sau autoritatile publice.

Mai mult, solicitarea aplicarii stampilei este considerata o abatere disciplinara.
Art. V. (1 indice 1) Fapta de a solicita persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat, entitatilor fara personalitate juridica, precum si persoanelor juridice de drept public aplicarea stampilei pe declaratii, cereri, contracte sau orice alte documente sau inscrisuri, savarsita de catre persoana din cadrul unei institutii sau autoritati publice, constituie abatere disciplinara si atrage raspunderea disciplinara a acesteia, conform prevederilor legale.

Acest conflict dintre reglementari ridica intrebari legate de consistenta legislatiei romanesti si de directia in care guvernul intentioneaza sa mearga in privinta simplificarii proceselor administrative. In timp ce Ordonanta din 2015 a fost privita ca un pas inainte catre digitalizare si eficienta, noul act normativ pare sa readuca vechile practici, cel putin in domeniul pensiilor.

OUG nr. 70/2023, care a intrat in vigoare la 31 august 2023, specifica in mod clar ca aceste documente "se certifica prin stampila si semnatura olografa a conducatorului entitatii sau a persoanei delegate in acest sens."

Avand in vedere recenta decizie a Guvernului de a reintroduce stampila si semnatura olografa pentru documentele de pensii, este util sa privim in paralel evolutia digitala a metodelor de validare a documentelor.

Semnatura electronica:
- Se refera la datele in format electronic care sunt atasate sau asociate logic cu alte date in format electronic si care sunt utilizate de semnatar pentru semnare.
- Poate avea diverse forme si variaza in functie de complexitate, securitate si recunoasterea legala:

• Semnatura electronica simpla: Cineva scaneaza semnatura sa olografa si o ataseaza unui document PDF, sau foloseste un instrument de desen pentru a "semna" pe o tableta /ecran de computer. Aceste forme sunt mai usor de falsificat sau contestat din punct de vedere legal.
• Semnatura electronica avansata: Implica identificarea si autentificarea semnatarului printr-o metoda care asigura legatura dintre semnatura si semnatar. Utilizatorul se autentifica printr-un nume de utilizator si o parola inainte de a semna.
• Semnatura electronica calificata: Este creata cu un dispozitiv de creare a semnaturilor electronice securizat si are o forta juridica similara cu o semnatura olografa. Foloseste tehnologie criptografica pentru a asigura autenticitatea, integritatea si originea semnaturii.

- Are rolul de a identifica semnatarul si de a indica acordul acestuia asupra informatiilor continute in documentul electronic.

Sigiliul electronic:
- Are rolul de a oferi dovada originii, autenticitatii si integritatii unui document electronic.
- Ofera asigurarea ca documentul a fost emis de o anumita entitate si ca nu a fost modificat dupa sigilare.
- Este echivalentul digital al unei stampile traditionale pe un document fizic.

Spre exemplu, in contextul unei facturi electronice emisa de o companie, sigiliul electronic va certifica ca factura a fost emisa de acea companie si ca datele de pe factura nu au fost modificate dupa emitere.

Deci, in timp ce semnatura electronica este folosita pentru a valida identitatea unei persoane fizice si a indica acordul acesteia, sigiliul electronic este folosit pentru a valida originea si integritatea unui document electronic si a indica faptul  ca acesta provine de la o anumita entitate juridica. In unele contexte, ambele pot fi utilizate impreuna pentru a oferi un nivel suplimentar de autentificare si validare.

Semnatura olografa si stampila sunt metode traditionale de validare si autentificare a documentelor, folosite de-a lungul multor secole, care au fost si sunt inca recunoscute si acceptate pe scara larga. Este unica pentru fiecare persoana si este folosita ca mijloc de identificare, dar, falsificarea este posibila, ceea ce ridica probleme de securitate, fiind greu de verificat in termeni de autenticitate sau origine.

In contextul unei societati in continua digitalizare, cu tehnologii care ne ofera instrumente de validare mai eficiente si securizate, semnatura olografa si stampila pastreaza totusi un statut recunoscut si larg acceptat. Totusi, potentialul de falsificare reprezinta o problema de securitate. Pe de alta parte, semnatura si sigiliul electronic, adaptate realitatilor actuale, promit rapiditate, eficienta si securitate.

Se pune, astfel, intrebarea: de ce un astfel de pas inapoi din partea Guvernului, in conditiile in care tehnologia si conventiile internationale ne indruma catre digitalizare?