Poprirea pe salariu. Cum se repartizeaza intre creditori, suma realizata din executare

Poprirea reprezinta o procedura de executare silita a datoriilor, iar in cazul in care exista mai multe popriri pe veniturile unui salariat, este esential sa stim cum sunt aplicate acestea si cum se distribuie sumele poprite.

Puncte-cheie:

• Limita maxima: Oricate popriri ar fi, salariatului i se poate retine cel mult jumatate din venitul net lunar.
• Poprirea infiintata de executorul judecatoresc: Acesta actioneaza in baza prevederilor art. 782 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila:

 Art. 782. (1) Poprirea se infiinteaza la cererea creditorului de catre un executor judecatoresc al carui birou se afla in circumscriptia curtii de apel unde isi are domiciliul sau sediul debitorul.

• Notificarea popririi: Conform Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, tertul poprit si debitorul sunt instiintati despre infiintarea popririi.

Art. 230. – Somatia (1) Executarea silita incepe prin comunicarea somatiei. Daca in termen de 15 zile de la comunicarea somatiei nu se stinge debitul sau nu se notifica organul fiscal cu privire la intentia de a demara procedura de mediere, se continua masurile de executare silita. Somatia este insotita de un exemplar al titlului executoriu emis de organul de executare silita 

• Sumele care pot fi poprite:

Art. 236. - Executarea silita a sumelor ce se cuvin debitorilor (Cod de procedura fiscala)
(1) Sunt supuse executarii silite prin poprire orice sume urmaribile reprezentand venituri si disponibilitati banesti in lei si in valuta, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, detinute si/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de catre terte persoane sau pe care acestia le vor datora si/sau detine in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente
 - Limita in cazul popririlor fiscale: Organul fiscal poate retine pana la o treime din venitul net al debitorului. Daca exista mai multi creditori, suma retinuta nu poate depasi jumatate din venitul lunar net.

• Momentul infiintarii popririi: Acesta este momentul primirii adresei de catre tertul poprit, care este obligat sa inregistreze atat ziua, cat si ora primirii adresei de infiintare a popririi.
• Obligatiile tertului poprit: Acestea includ plata sumelor retinute, indisponibilizarea bunurilor poprite si anuntarea tuturor creditorilor.
• Distribuirea sumelor: Daca un salariat are mai multe popriri, sumele vor fi distribuite proportional cu creanta fiecarui creditor, dar nu se va depasi jumatate din salariul net.

Art. 258. - Ordinea de distribuire
(2) Pentru plata creantelor care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma realizata din executare se repartizeaza intre creditori proportional cu creanta fiecaruia

Aceste reglementari sunt esentiale pentru a proteja drepturile debitorilor si pentru a asigura ca datoriile sunt achitate in mod corect si eficient.

Sa luam un exemplu pentru a ilustra cum se aplica aceste reguli:
Ion are un salariu net lunar de 3.000 RON. Are trei creditori care au initiat proceduri de poprire pe salariul sau. Creditorul A are o creanta de 2.000 RON, creditorul B are o creanta de 3.000 RON, iar creditorul C are o creanta de 1.000 RON.

Conform reglementarilor:
Oricate popriri ar fi, salariatului i se poate retine cel mult jumatate din venitul net lunar. Deci, maximul retinut din salariul lui Ion este de 1.500 RON (jumatate din 3.000 RON).
Daca fiecare creditor ar solicita o treime din salariul net, suma totala retinuta ar fi de 1.000 RON (o treime din 3.000 RON) pentru fiecare creditor, insa aceasta depaseste limita maxima de 1.500 RON.
Suma totala de 1.500 RON va fi distribuita proportional cu creanta fiecarui creditor.

Calcul:
Creanta totala: 2.000 RON + 3.000 RON + 1.000 RON = 6.000 RON
Creditorul A: (2.000 RON / 6.000 RON) * 1.500 RON = 500 RON
Creditorul B: (3.000 RON / 6.000 RON) * 1.500 RON = 750 RON
Creditorul C: (1.000 RON / 6.000 RON) * 1.500 RON = 250 RON

Rezultat: Din salariul lui Ion, creditorul A va primi 500 RON, creditorul B va primi 750 RON, iar creditorul C va primi 250 RON.
Ion va ramane cu 1.500 RON din salariul sau initial de 3.000 RON.

Acesta este un exemplu simplificat, dar arata cum se pot aplica reglementarile intr-o situatie concreta.
Restrangerea la jumatate din salariul net pentru retinerea datoriilor prin poprire, este o masura de protectie a salariatului. Exista cateva motive pentru aceasta limitare:

• Dreptul la un trai decent: Fiecare individ are dreptul la un trai decent. Daca ar fi permisa retinerea unei proportii prea mari din salariul net, s-ar putea ca salariatul sa nu mai aiba suficiente resurse pentru a-si acoperi nevoile de baza, precum cheltuieli pentru alimentatie, adapost, imbracaminte, si alte necesitati esentiale.
• Protectia familiei salariatului: Limitarea retinerilor asigura ca salariatul poate sa continue sa sustina membrii familiei sale. Daca prea mult din salariu ar fi luat pentru datorii, si familia salariatului ar putea suferi.
• Incurajarea muncii: Daca o proportie prea mare din salariu ar fi retinuta pentru datorii, salariatul ar putea fi descurajat sa lucreze, sau ar putea fi tentat sa lucreze "la negru" pentru a evita retinerile. O limita de 50% asigura ca salariatul are un stimulent sa continue sa lucreze si sa primeasca un salariu.
• Prevenirea abuzurilor: Limitarea retinerilor la jumatate din salariul net previne abuzurile potentiale din partea creditorilor care ar putea fi tentati sa retina prea mult din salariu pentru a-si recupera rapid datoriile.
• Facilitarea unui compromis: Cand exista o limita de retinere, atat debitorul, cat si creditorul pot fi mai dispusi sa negocieze o restructurare a datoriei, ceea ce poate fi benefic pentru ambele parti.

 Aceste reguli si limitari sunt stabilite in legislatiile multor tari pentru a echilibra drepturile creditorilor cu protectia sociala si financiara a debitorilor.