Proiect de modificare a legii insolventei: reguli mai dure pentru "persoanele strans legate de debitor" si raspundere extinsa pentru intrarea in insolventa

Profeanu Laura

21 Aug 2025

Spete pe acelasi subiect

Ministerul Justitiei a lansat recent in dezbatere publica un proiect de lege care aduce schimbari majore in materia insolventei si a organizarii activitatii practicienilor in insolventa. Demersul face parte din Planul Bugetar-Structural National 2025–2031 si urmareste atat reducerea duratei procedurilor, cat si cresterea gradului de recuperare a creantelor, in special a celor bugetare.

Potrivit expunerii de motive, masurile vizeaza combaterea fenomenului de „insolventa strategica”, prin care unele companii transfera active sau apeleaza la proceduri preventive doar pentru a amana ori evita plata datoriilor catre stat si creditori.

Printre noutatile propuse prin proiect, se regasesc:

Pentru prima data, legea introduce o definitie explicita a acestei categorii. Persoana strans legata de debitor, va fi considerata persoana care, intr-o perioada de 6 luni inaintea deschiderii procedurii, a avut cel putin una dintre urmatoarele calitati:

a)     persoana afiliata in sensul art. 7 pct. 26 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal;

b)     membru al organelor de administrare, de conducere sau de supraveghere ale debitorului;

c)     persoana juridica in care directorii, administratorii sau asociatii/actionarii debitorului sunt membri in organele de administrare, conducere sau supraveghere;

d)     persoane care au acces la informatii fara caracter public cu privire la intreprinderea debitorului si care au posibilitatea de a controla operatiunile acestuia, inclusiv in cazul in care sunt intr-un raport de munca cu debitorul, sau care au posibilitatea de a obtine beneficii de pe urma situatiei financiare a debitorului, in calitate de consilieri externi, contabili sau auditori;

e)     sotul/sotia sau rudele pana la gradul al III-lea inclusiv cu persoanele prevazute la literele a) si b);

f)      beneficiarul real al debitorului, in sensul art. 4 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative.

In relatia cu aceste persoane, actele juridice vor fi analizate cu rigurozitate, iar tranzactiile de vanzare a bunurilor catre acestea vor necesita autorizarea judecatorului-sindic. De asemenea, in comitetul creditorilor nu va putea exista decat un singur membru „strans legat de debitor”, fara drept de a detine a functiei de presedinte.

2. Extinderea raspunderii pentru intrarea in insolventa

Proiectul largeste sfera celor ce pot fi trasi la raspundere, incluzand nu doar administratorii, ci si orice persoana - fizica sau juridica - care exercita control asupra deciziilor financiare sau operationale ale debitorului.

Fapte precum transferul activelor catre entitati afiliate, nerespectarea obligatiilor contabile sau deturnarea activitatii catre noi societati, pot atrage raspunderea patrimoniala. Mai mult, persoanele vizate prin hotarari definitive de atragere a raspunderii nu vor mai putea fonda societati sau detine participatii de control timp de cinci ani si vor fi decazute din dreptul de a administra alte firme pentru o perioada de zece ani.

3. Proceduri de prevenire si reorganizare mai stricte

Debitorii vor trebui sa dovedeasca expres ca nu sunt deja in stare de insolventa la momentul solicitarii unei proceduri preventive.
Administratorii concordatului vor intocmi liste detaliate ale creantelor, iar daca planul de restructurare nu este depus la timp, procedura se va putea inchide chiar din oficiu.

Totodata, mentinerea viabilitatii planului de reorganizare va fi evaluata periodic, la cel mult sase luni, atat de administratorul judiciar, cat si de comitetul creditorilor.

4. Implicarea organelor fiscale si noi reguli pentru creantele bugetare

O modificare de impact pentru mediul fiscal, este obligatia organelor de inspectie fiscala de a efectua verificari in termen de 60 de zile de la deschiderea procedurii de insolventa, cu posibilitatea unei singure prelungiri.
De asemenea, debitorul va trebui sa notifice organul fiscal cu 15 zile inainte de a depune cererea de deschidere a procedurii.

5. Practicienii in insolventa si desemnarea aleatorie

Incepand cu 1 iunie 2026, desemnarea administratorilor/lichidatorilor judiciari se va face printr-o platforma electronica gestionata de UNPIR, pe criterii transparente si obiective.

In privinta onorariilor, se introduc reguli noi:

- onorariile de succes vor fi strict conditionate de rezultate (implementarea planului de reorganizare sau recuperarea creantelor),

acestea nu vor putea fi solicitate pentru situatii precum compensari, dari in plata sau rambursari de TVA.

De ce aceasta reforma acum?

Ultima modificare majora a avut loc in 2022, prin Legea nr. 216/2022, care a transpus Directiva (UE) 2019/1023 privind restructurarea si insolventa. Experienta de pana acum a aratat insa ca, in lipsa unor garantii suplimentare, unele companii au folosit procedurile doar pentru a amana plata obligatiilor.

Noul proiect isi propune sa reduca abuzurile, sa protejeze creditorii si sa creasca recuperarea veniturilor bugetare - in special TVA, una dintre cele mai sensibile zone din perspectiva colectarii.

Concluzie

Proiectul de lege aflat in dezbatere marcheaza o schimbare de paradigma in materia insolventei. Accentul cade pe transparenta, raspundere personala si limitarea tranzactiilor cu entitati afiliate. Daca va fi adoptat, mediul de afaceri se va confrunta cu reguli mai stricte, dar care urmaresc sa restabileasca echilibrul intre protectia debitorilor si interesul creditorilor, in special al statului.

Pana la intrarea in vigoare, proiectul va parcurge etapele de aprobare guvernamentala, adoptare parlamentara si promulgare.

Studii de caz si articole despre proiect de lege