Reforma fiscala 2025: Ce ne recomanda FMI pentru un sistem echitabil si sustenabil

Profeanu Laura

10 Iun 2025

Spete pe acelasi subiect

Romania se confrunta cu presiuni fiscale tot mai mari, iar o reforma fiscala profunda devine inevitabila. Recent, autoritatile romane au solicitat sprijin tehnic din partea Fondului Monetar International (FMI) pentru a contura reforma fiscala a anului 2025. Rezultatul? Un raport publicat in mai 2025 care ofera o analiza critica a sistemului actual si un set de recomandari concrete pentru modernizarea acestuia.

Obiectivul principal: cresterea veniturilor bugetare cu cel putin 1,2% din PIB in 2025.

Desi autoritatile fiscale din Romania aveau in vedere implementarea unei reforme consistente in prima parte a anului 2025, planurile legislative privind modificarea Codului fiscal nu s-au concretizat pana la termenul tehnic vizat, inceputul trimestrului II. In loc sa continue cu pasii de reforma structurala recomandati de organismele internationale, decidentii au ales sa acorde prioritate altor considerente, in special in contextul electoral agitat din aceasta primavara.

De la impozitarea muncii spre impozitarea consumului

Una dintre ideile centrale din raportul FMI este mutarea treptata a poverii fiscale de pe munca (inclusiv contributiile sociale) catre consum si capital. De ce? Pentru ca Romania are unul dintre cele mai ridicate costuri fiscale ale muncii pentru veniturile mici, ceea ce descurajeaza angajarea legala si reduce progresivitatea sistemului fiscal.

Recomandarile-cheie ale FMI pentru reforma fiscala

1. Impozitarea muncii

- Trecerea de la cota unica de 10% la un sistem cu doua cote progresive: 15% si 25%, ultima aplicabila pentru top 10% venituri;

- Reducerea sau eliminarea CASS pentru diminuarea poverii fiscale;

- Posibilitatea unui program de beneficii pentru salariatii cu venituri mici;

- Impozitarea pensiilor sau eliminarea deductibilitatii contributiilor sociale pentru un tratament echitabil intre contributii si beneficii.

2. Impozitarea veniturilor din capital si a proprietatilor

- Impozit de 10% pe dividende – deja implementat de Romania prin OUG 156/2024;

- Reducerea plafonului de la microintreprinderi - de asemenea, Romania a decis deja scaderea plafonului la 250.000 EUR din 2025 si 100.000 EUR din 2026; FMI propune o aliniere directa la plafonul de TVA de 88.500 EUR.

- Comasarea impozitului pe teren si cladiri, cu o baza de calcul bazata pe valoarea de piata;

- Eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizari si inlocuirea scutirii pentru profitul reinvestit cu un credit fiscal de pana la 50% pentru investitii eligibile, limitat la 10% din impozitul pe profit;

- Transformarea facilitatilor R&D in credite fiscale rambursabile, in special pentru firme mici si noi.

3. Taxele pe consum

- Majorarea cotelor reduse de TVA (5% si 9%) la nivelul cotei standard, cu exceptia posibila a alimentelor de baza (unde cresterea poate fi graduala);

- Cresterea cotei standard de TVA de la 19% la 20% in 2025, apoi la 21%, apropiindu-se de media UE (22%);

- Majorarea accizelor pe tutun, alcool si combustibili fosili, ajustate cu inflatia: (Acciza pentru vinurile linistite si spumante sa fie unificata la 60 RON/hl, cresteri graduale ale preturilor la carburanti: +227% la carbune, +77% la benzina, +192% la motorina etc.).

- O eventuala taxare suplimentara a carbonului sa fie insotita de programe de compensare pentru gospodariile vulnerabile.

Concluzie

Raportul FMI este un semnal de alarma. Romania nu mai are luxul amanarilor fiscale. Intr-un an electoral, cu presiuni sociale si bugetare ridicate, asumarea unei reforme fiscale reale poate parea riscanta. Dar tocmai in astfel de momente curajul decizional poate repozitiona Romania pe un traseu de sustenabilitate economica si echitate sociala.

Studii de caz si articole despre reforma fiscala